As. Univ. Dr. Antoanela Curici
Cancerul colului uterin este o problemă de sănătate publică în întreaga lume, afectând cu precădere femei între 35-50 ani aflate în perioada activă socială şi profesională.
În România, în fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 3.300 cazuri noi de cancer cervical, fiind înregistrate și peste 1700 de decese. Țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin, deși, depistată în stadii incipiente cu ajutorul testelor de diagnostic specifice, această maladie este curabilă.
Pentru depistarea cancerului de col uterin, la nivel modial, se folosesc două tipuri de teste: citologia Babeș-Papanicolau (citologie cervico-vaginală) și genotiparea tulpinilor HPV de risc crescut (depistează prezența HPV, virusul Papilloma uman). Co-testarea reprezintă un prim pas în profilaxia cancerului de col uterin, o abordare de screening ce a fost adoptată de multe sisteme de sănătate din Europa. Scopul screening-ului cancerului cervical este de a preveni morbiditatea și mortalitatea prin acest tip de cancer.
Majoritatea infecțiilor HPV sunt asimptomatice și nu prezintă manifestări clinice. Studiile epidemiologice indică faptul că peste 80% din femeile active sexual sunt infectate cu o tulpină HPV, marea majoritate (90%) a infecţiilor vindecându-se spontan, în decurs de 6-18 luni. Conform datelor actuale, infecția persistentă cu genotipuri HPV de risc crescut oncogen crescut reprezintă condiția necesară pentru dezvoltarea cancerului cervical și a leziunilor sale precursoare, lezunile intraepiteliale. Asocierea tipurilor HPV cu risc crescut cu neoplaziile de col uterin este în momentul de faţă bine stabilită, prezenţa acestora fiind demonstrată în peste 95% dintre cancerele colului uterin.
Genotipul HPV 16 este considerat cel mai carcinogen, fiind responsabil de aproximativ 55-60% din toate cancerele cervicale. Persistența timp de 1 an sau 2 ani a acestui genotip prezintă un risc de 20-30% de dezvoltare a neoplaziei intraepitelială cervical (CIN3) sau de leziuni mai avansate (CIN3+); CIN3 netratat are 30% probabilitate de a conduce la cancer cervical invaziv în decurs de 30 ani. Este urmat de genotipul HPV 18 ce este implicat în 10-15% din cazuri, iar celelalte genotipurilor fiind responsabile de restul de 25-35% dintre cancerele cervicale.
O strategie optimă de screening identifică leziunile precursoare capabile să progreseze către cancer invaziv. De aceea, screening-ul combinat (PAP+HPV), alături de testarea imunocitochimică CIN2+, atunci când medicul o recomandă, oferă mai multe informații medicale, putând fi detectate atât infecții genitale, cât și prezența unor celule modificate la nivel cervical, dintr-o singură recoltare. Astfel, este evitat disconfortul legat de repetarea recoltării unei noi probe de celule cervicale pentru testări ulterioare. Obținerea unui rezultat negativ la ambele teste conferă garanția că riscul unui cancer cervical neidentificat este foarte redus.
