Redactia Saptamana Medicala
Se recoltează muguri de molid sau de brad în momentul în care dimensiunea lor este de circa 3-5 cm (în lungime) – pe la sfârşitul lunii aprilie şi mai. Aceştia sunt cântăriţi, spălaţi cu apă rece şi tăiaţi foarte mărunt. La 1 kg de muguri se utilizează 3-4 litri de apă, cu care se fierb circa 10-15 minute într-un vas emailat bine acoperit.
Decoctul astfel obţinut este trecut printr-o sită de bucătărie obişnuită şi lăsat să sedimenteze. După strecurarea printr-un tifon, este lăsat din nou să sedimenteze şi strecurat din nou prin tifon. Ulterior siropul se prepară astfel: la 1 kg de decoct de muguri strecurat se adaugă 1 kg de miere (de preferinţă miere de tei sau poliflora) şi 10 grame de extract moale de propolis (concentraţia extractului de propolis este de 30% in alcool).
Decoctul este omogenizat cu grijă împreună cu mierea şi propolisul, iar siropul rezultat este încălzit la o temperatură ce nu trebuie să depăşească 40 - 45ºC. După răcire este decantat în sticle de 0,5 litri capacitate, închise ermetic şi depozitate într-o cameră răcoroasă.
Siropul este utilizat în tratamentul tusei şi al gripei, în laringite şi faringite şi în general în boli ale căilor respiratorii: astmul bronşic, al bronşitei şi al virozelor respiratorii.. Se administrează câte o linguriţă de 3 ori pe zi, înainte de mese.
Pentru tratamentul acestui tip de afecţiuni se foloseşte o soluţie de propolis 5% în alcool care stimulează procesul de regenerare tisulară în cazul de infectare a leziunilor. Soluţia alcoolică de propolis 5% poate fi utilizată şi în tratamente sub formă de aerosoli. Pentru aceasta se fac inhalaţii în care propolisul este dizolvat în proporţii de 1 : 2 sau 1 : 3 în apă distilată, sau lapte fiert. Se recomandă ca pacientul să rămână în repaus circa 25 de minute după fiecare şedinţă de aerosoli. Aerosolizarea se poate face fie prin inhalaţiile simple fie prin utilizarea unui aparat electric de aerosolizare. Un astfel de tratament durează circa 25 de şedinţe, iar dacă este necesar el poate fi repetat la fiecare 3 luni.
Aşa cum este cunoscut, propolisul dispune de o puternică acţiune antibiotică. Extractele de propolis inhibă creşterea stafilococului auriu, sporesc activitatea antistafilococică a unor antibiotice de sinteză ca streptomicina, eritromicină şi amoxicilină.
Extractele de propolis şi-au demonstrat efectul protector în tratamentul guturaiului comun care a beneficiat şi de scurtarea perioadei de tratament. Studiile efectuate pe subiecţi umani au raportat o reducere a incidenţei infecţiilor respiratorii la copii, mai ales formele de rinite, faringite, amigdalite streptococice şi bronşite.
Utilizat ca supliment nutriţional, propolisul poate deveni un preţios adjuvant în tratamentul pacienţilor astmatici. Sub formă de soluţii apoase, acesta a fost aplicat zilnic, timp de 2 luni, în tratamentul unor forme moderate de astm bronşic. Studiile efectuate cu astfel de extracte au demonstrat că pacienţii cărora le-a fost administrate, au prezentat o incidenţă mai scăzută a crizelor de astm pe fondul ameliorării funcţiei ventilatorii. Rezultatele pozitive sunt asociate prezenţei în propolis a esterilor acizilor cafeici, îndeosebi a extractului feniletilic din acidul cafeic caracteristic propolisului, compuşi cunoscuţi pentru acţiunea lor antiinflamatoare dar şi de stimulare a sistemului imunitar.
