Redactia Saptamana Medicala
Primul an de viaţă este important pentru bebeluş deoarece totul în jurul său este nou şi demn de a fi explorat. Bebeluşul este dependent de mămica lui, astfel că ea este cea care îl va ajuta şi supraveghea să facă primele mişcări, protejându-l şi asigurându-i un mediu prietenos în care să se dezvolte. Nou-născutul percepe masajul ca pe o mângâiere, dar în acelaşi timp încearcă să se adapteze la viaţa extrauterină şi să reacţioneze la stimulii externi. După poziţia fetală, desfăşurată într-un spaţiu limitat, gimnastica învaţă bebeluşul să se bucure din plin de libertatea pe care i-o oferă noul mediu de viaţă.
“Gimnastica sugarului”, asociată cu masajul, este indicată încă din primele zile de viaţă, atât pentru corectarea unor deficienţe cat şi pentru o dezvoltare armonioasă, folosind o gamă largă de manevre care influenţează posturile şi mişcările corecte. Exerciţiile fizice combinate cu masajul relaxează musculatura, stimulează circulaţia periferică şi terminaţiile nervoase, tonifică inima şi plămânii, ajutând la eliminarea secreţiilor traheobronşice (mai ales în cazul infecţiilor căilor respiratorii), stimulează digestia (înlăturând colicile), bebeluşul având un ritm de creştere echilibrat, evitându-se astfel supraponderabilitatea, relativ frecventă în zilele noastre. Exerciţiile propuse şi executate de kinetoterapeuţi urmăresc facilitarea, corectarea, perfecţionarea şi complicarea mişcărilor naturale, având ca scop formarea de deprinderi corecte, călirea organismului şi menţinerea sau întărirea sănătăţii.
Masajul şi gimnastica bebeluşului sunt forme terapeutice de joacă, putând fi considerate primii paşi spre socializare. Exerciţiile adaptate vârstei şi nivelului de dezvoltare al bebeluşului se bazează pe mişcări naturale, care nu presupun un efort exagerat din partea lui, iar combinarea tehnicilor de masaj cu gimnastica duc atât la tonifierea organismului cât şi la relaxarea lui. Masajul practicat cu regularitate îl ajută să doarmă, să se hrănească mai bine şi să se bucure de noutăţile apărute în primul an de viaţă.
O indicaţie majoră de gimnastică medicală o au bebeluşii prematuri şi cei cu diferite afecţiuni (picior valg, var, displazie de şold, torticolis, rahitism etc.). Achiziţiile neuromotorii ale bebeluşilor prematuri nestimulaţi sunt întârziate, fiind raportate la vârsta reală a sarcinii la termen, lucru care nelinişteşte mămicile.
Un beneficiu mare aduce gimnastica medicală în tratarea rahitismului, mişcarea fiind unul dintre factorii importanţi care stimulează depunerea calciului în oase şi creşterea.
Kinetoterapia respiratorie efectuată cu regularitate şi-a dovedit eficacitatea pe termen lung în afecţiunile respiratorii ale copiilor (infecţii ale căilor respiratorii superioare, bronşite cronice, bronşiolite, mucoviscidoze etc.).
Tratamentul diferitelor afecţiuni trebuie început cât mai precoce, rezultatele fiind rapid vizibile şi mult mai uşor de obţinut la vârste fragede (chiar din primele zile după naştere.
