None

Suplimentele nutritive sau condurul Cenuseresei

Sînt alimente? – În nici un caz!

Sînt medicamente? - Într-o oarecare măsură, pot fi integrate în clasa medicamentelor tradiţionale.

Nimeni din lumea aceasta, nu ne obligă să le integrăm – nici în clasa alimentelor, nici în clasa medicamentelor! De ce? Este foarte simplu:

Pentru ca suplimentele nutritive – se definesc ele însele, ca o clasă cu individualitate remarcabilă şi – la fel ca şi medicamentele alopate – intervin în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor acute şi cronice, scăzînd morbiditatea generală şi implicit, numărul de zile de spitalizare.

De ce este atît de importantă această clasificare? Există oare intenţii academice, de identificare lingvistică şi etimologică, a acestor clase terapeutice? Nu, nici pe departe!

Răspunsul este simplu: efectiv de această clasificare, depinde ca produsul respectiv să fie accizat, sau neaccizat!

Vă veţi întreba – de ce suplimentele nutritive, trebuiesc accizate! Nu există nici o deosebire, între secărica de la bufet şi suplimentul nutritiv, pare să spună cel care a făcut codul fiscal!

Adevărul este că, în momentul în care s-a întocmit codul fiscal, nimeni nu şi-a pus problema ce înseamnă supliment nutritiv.

Neştiind atunci, se pare că nu ştiu nici în momentul acesta şi nici nu sînt interesaţi să afle.

Ar trebui amintit celor ce lucrează la aceste Legi – că suplimentele nutritive, reprezintă o clasa de produse cu efecte terapeutice certe şi care se adresează – atît omului sănătos ( profilaxie ), cît şi celui bolnav ( curativ ).

locurile în care se comercializează suplimentele nutritive, sînt farmaciile şi plafarurile. Între medicamente şi suplimente nutritive, sînt mai multe asemănări decît deosebiri, dar prin faptul că în codul fiscal nu a fost prinsă această categorie de produse în rubrică individualizată, interpretările aparatului birocratic, poate determina atitudini şi măsuri aberante.

Cum se pot clasifica suplimentele nutritive la rubrica “alte alimente”, alături de mezeluri, mălai sau varză?

Aspectul cel mai grav al acestei situaţii, este cel economic, căci suplimentele nutritive româneşti, sînt CONCURATE NELOIAL – pe două fronturi:

1. – prin suplimentele nutritive de import – care în ţara lor de origine, nu plătesc accize – pentru că economiştii lor, au înţeles, mai repede ca ai noştrică suplimentele nutritive, nu sînt nici produse de lux şi nici dăunătoare sănătăţii.

Din contră, au un rol strategic, în lupta cu boala!

2. – prin medicamentele alopate – care nu plătesc accize – şi mai mult, au şi TVA redus la 9%.

De ce medicamentele sînt scutite de accize iar suplimentele nutritive nu sînt scutite – este imposibil de răspuns pentru o minte logică! Pentru că ambele categorii de produse, există în famacii şi servesc aceluiaşi scop: însănătoşirea pacientului!

Există oare interese oculte, ca industria suplimentelor nutritive să dispară, aşa cu a dispărut şi industria farmaceutica românească?

Industria suplimentelor nutritive – fiind încorsetată strîns – de concurenţa neloială – va avea destinul industriei farmaceutice!

Să facem un simplu calcul şi să vedem ce se va intîmpla dacă producătorii autohtoni, vor falimenta:

Să luăm cîte 100 de unităţi de farmacii şi plafaruri – pe judeţ – care lucreză, predominant, cu suplimente nutritive;

/ 2

să înmulţim cu numărul de judeţe – rezultă 4.200 de unităţi;

în fiecare din aceste unităţi lucrează 2 sau 3 persoane;

rezultă 10.000 de angajaţi;

aceste unităţi sînt deservite de societăţi de distribuţie ( şoferi, delegaţi, agenţi comerciali, reprezentanţi medicali…);

contabilii care ţin evidenţa unităţilor;

spaţiile închiriate plătitoare de impozit;

personal din agricultură;

ţărani, angajaţi sezonieri, ingineri agronomi, culegători, achizitori…

suprafeţe agricole cultivate cu plante medicinale.

Pus totul – cap la cap – numărul persoanelor prinse în caruselul suplimentelor nutritive, sînt în jur de 100.000! În cazul falimentului, cine le plăteşte şomajul? Şi acest lucru doar din cauza accizelor la alcoolul folosit în tehnologia de fabricaţie a suplimentelor nutritive.

România fiind ţara cu incidenţă mare de cacer, TBC, boli degenerative – cu mortalitate infantilă – ar fi normal ca suplimentele nutritive să intre în PROGRAMUL NAŢIONAL DE COMBATERE a acestor afecţiuni grave.

Atîta vreme cît suplimentul nutritiv, va fi accizat ca secărica de la bufet, nu se va înregistra nici un progres real în lupta cu BOALA!

Suplimentul nutritiv, trebuie să fie accesibil financiar pentru orice buzunar!

Voi încheia cu vechea poveste a regelui care s-a îndrăgostit de femeia cu care a dansat o noapte întreagă – şi care, plecînd precipitat, şi-a pierdut condurul; disperat că iubita lui a dispărut, a invitat la palat, toate femeile regatului, dar condurul, nu s-a potrivit la nici una!

Într-un tîrziu, un curtean şi-a adus aminte de CENUŞĂREASĂ! Ei da, doar ei i s-a potrivit condurul!

La fel ca în această poveste medievală, toţi încearcă să asimileze suplimentele nutritive – alimentelor sau medicamentelor; ca şi cenuşeresa, suplimentele nutritive, îşi au locul lor, respectabil şi perfect individualizat.

Accizarea alcoolului folisit în tehnologia suplimentelor nutritive, crează imaginea unei ţări primitive, lipsită de perspective şi cu o percepţie distorsionată a fenomenului socio-medical.

Comentarii


Pentru a putea preveni atacurile de securitate de tip spam, avem nevoie să stocăm datele pe care le-ați introdus și ip-ul dumneavoastră în baza de date. Aceste date nu vor fi folosite în alte scopuri decat prevenirea atacurilor. Sunteți de acord să stocăm aceste date ?
Notă : Comentariile pot fi adăugate doar în cazul în care v-ați dat acordul pentru stocarea datelor

Introduceti textul din imagine
captcha