Sanatate Saga
De secole, terapiile tradiţionale fac parte efectiv din modul de viaţă al unor populaţii, dar ele sunt acceptate mai mult sau mai puţin de comunitatea medicală, deoarece rezultatele terapeutice sunt mai greu de cuantificat.
Potrivit OMS, medicina tradiţională se referă la metodele, abordările, cunoştinţele şi credinţele medicale care folosesc preparate pe bază de plante, animale sau minerale, terapii spirituale, tehnici manuale şi exerciţii aplicate combinat sau nu, pentru a trata, diagnostica sau preveni bolile sau pentru a menţine starea de sănătate.
Ţările mai puţin industrializate folosesc metodele de tratament tradiţionale ca medicină de bază, uneori cu rezultate superioare celor obţinute prin medicina alopată.
Popularizarea incorectă a terapiilor naturiste poate duce însă la formarea unei aure de „panaceu” în jurul acestora, ca fiind miraculoase, vindecând orice şi oricând. De aceea, se insistă pe folosirea termenului de terapii complementare, adică metode de tratament care pot fi folosite, în anumite cazuri, alături fie de terapiile clasice, fie de alte terapii complementare.
Specialiştii insistă în precizarea că terapiile naturiste nu pot vindeca absolut orice, de exemplu forme avansate de cancer sau urgenţe medico-chirurgicale, dar ei explică modul cum acestea pot ajuta.
Medicina tradiţională abordează corpul uman ca pe un complex de sisteme interdependente, care trebuie tratat ca un tot, pe o lungă perioadă de timp.
Multe metode tradiţionale sunt legate de dietă şi de suplimente alimentare. De exemplu, dieta întâmplătoare poate avea un impact negativ asupra inimii şi sistemului cardiovascular.
Nivelul ridicat al colesterolului, mai ales la copii, poate fi normalizat cu ajutorul Omega-3, acizi graşi nesaturaţi care reduc tensiunea arterială crescută, obezitatea şi ajută stabilizarea în diabet, bineînţeles cu ajutorul unei diete echilibrate şi sănătoase.
Persoanele cu probleme cardiace ar trebui să se supună unei „diete pentru inimă”, din care să nu lipsească uleiul de peşte, care conţine Omega-3, substanţă care aduce beneficii remarcabile pentru inimă şi nu numai. Uleiul de peşte poate fi considerat un apărător al inimii, în particular, şi al sănătăţii, în general. El are în compoziţie acizi graşi polinesaturaţi Omega-3, cei mai importanţi fiind acidul EPA (eicosapentaenoic acid) şi acidul DHA (docosahexaenoic acid).
Omega-3, prin componenta EPA, are efecte antiinflamatoare, prin limitarea producerii de substanţe puternic inflamatoare şi ajută la protejarea creierului de inflamaţie, arterele împotriva obturării, inima de boli şi creierul de depresie, astfel putându-se explica de ce depresia precede şi prezice adesea boala de inimă şi de ce ambele atacă de multe ori aceiaşi indivizi. Hipocrat a spus primul: „Hrana bună pentru inimă face bine şi creierului.”
Acidul gras Omega-3, prin componenta DHA, este o parte constitutivă majoră a creierului şi a lipidelor din nervi, fiind vital pentru funcţionarea adecvată a acestor ţesuturi şi pentru menţinerea sănătăţii creierului la vârstnici. Aşadar, pentru a-i satisface necesităţile, trebuie să-i furnizaţi continuu DHA, o adevărată hrană pentru creier.
De notat, că Omega-3 sunt grăsimi bune, care nu se depun, ci intră în compoziţia membranelor celulare sau se ‘ard’, iar prin metabolizarea grăsimilor se produce cea mai mare cantitate de energie, dând un spor important de vitalitate.
Efectele antioxidante, regenerarea celulară, protecţia imunitară, protecţia împotriva bolilor coronariene, trebuie de asemenea amintite printre multe alte avantaje ale consumului de Omega-3.
Aşadar, alături de o dietă echilibrată şi mişcare zilnică, suplimentele alimentare cu Omega-3 (uleiul pur de peşte şi uleiul din ficat de cod) sunt ideale şi pentru polipatologia seniorilor, dar şi pentru a favoriza o îmbătrânire cât mai lentă, menţinerea funcţiilor organismului şi a aspectului tânăr, plin de vigoare.
