Anumite tipuri de pacienţi, cei cronici, alergicii, necesită o abordare diferită, centrată pe afecţiune, dar mai ales pe tipul lor de personalitate. De ce? Întrucât ei sunt pacienţi cronici, cu afecţiuni de lungă durată, de anduranţă, care epuizează la un moment dat atât resursele pacientului, dacă nu este motivat extern şi automotivat, dar şi resursele medicului- la această categorie intervenind epuizarea profesională.
„Bolile cronice necesită o abordare specifică, ele constituind cea mai mare parte a eşecurilor terapeutice.." ( Anne Lacroix, Jean Philippe Assal).
Educaţia terapeutică a bolilor cronice vine în întâmpinarea acestei epuizări bilaterale, încercând să creeze un pact, o punte de susţinere reciprocă medic – pacient, printr-o abordare bio- psiho- comportamentală, care va ţine cont de tipul de personalitate al fiecăruia.(1,4)
Se desfăşoară în prezent, cu începere din 2007, un program de educaţie terapeutică a pacienţilor cronici.Programul a fost inaugurat oficial în 2009, cu ocazia primei Conferinţe Naţionale de Educaţie Terapeutică a Pacienţilor Cronici , conferinţă ce a beneficiat de bursă ANCS, cât şi de particparea şi susţinerea internaţiinală a reprezentaului OMS pe probleme de boli cronice nontransmisibile, prof.dr.Godfrey Xuereb, devenind astfel un program transparent în EU şi Conferedaţia Elveţiană.Începând din 2013 educaţia terapeutică a bolilor cronice,- inclusiv a pacienţilor alergici are reprezentare în cadrul primei reviste de management al calităţii publicate în România, Journal of HealtCare Quality Management.
I. Scopul programului de formare:
Pregatirea unor specialisti în domeniul educatiei terapeutice a pacientilor cu boli cronice, cu scopul de a scadea morbiditatea în cazul bolilor cronice;
Restructurarea consultului medical prin abordarea comportamentala a pacientului, introducand terminologia şi metodologia pentru consultul motivational.
II. Obiective generale ale programului de formare:
Adaptarea comportamentului profesional la specificitatea bolilor cronice;
Acompanierea pacientului atat în gestionarea tratamentului, cat şi a modului de viata, pe termen lung;
Evaluarea dificultatilor şi a progresului pacientului;
Planificarea şi evaluarea unui program de educatie destinat pacientilor;
Organizarea activitatii unui serviciu integrat ingrijirilor medicale şi educatiei terapeutice.
Ce este personalitatea?
Personalitatea cuiva este constituita din ansamblul de caracteristici care permit descrierea acestei persoane, identificarea ei printre celelalte.
Personalitatea este un sistem functional format din elemente interdependente.
Desi o persoana se transforma, se dezvolta, ea isi pastreaza identitatea sa psihica. Fiinta umana are constiinta existentei sale, sentimentul continuitatii şi identitatii personale, în ciuda transformarilor pe care le sufera de-a lungul intregii sale vieti.
Personalitatea – „o caracteristica relativ stabila a modului de a fi al unei persoane în ceea ce priveste felul de a reactiona la situatiile în care ea se gasesteȚ.(M.Reuchlin).
Exista cel putin patru tipuri „mari" de personalităţi: promovant, facilitant, controlant şi analizant.
În funcţie de axa puterii se stabilesc urmatoarele tipuri: doua tipuri dominante- promovanţii şi controlanţii, şi două tipuri acceptante,- analizanţii şi facilitanţiiş în funcţie de axa emoţiei, există două tipuri de personalităţi rezervate,- analizanţii şi controlanţii, şi două expansive,- promovanţii şi facilitanţii.(2)
Promovanţii sunt personalitaţi puternice, dominante. Expansive, care asteaptă recunoaştere din partea celorlalţi.
Facilitantii au o nevoie de a fi admisi de anturaj, ce o depaseste pe a celorlalte trei tipuri de persoanalitati..doresc recunoasterea în cercul de prieteni sau de colegi, sunt buni organizatori, fiind preocupati mai mult de ceilalti, decat de propria persoana.
Controlanţii au nevoie de rezultate, evidente,- de realizare ! Sunt persoane dominante, de obicei rezervate, orientaţi spre lucruri şi rezulatte,cărora le plac provocările.
Analizanţii au nevoie de securitate.Sunt persoane rezervate, acceptante, care inate de a lua o decizie doresc sa cunoasca toate detaliile.Ei se vor raporta intotdeauna la trecut pentru a se afirma mai bine.(2)
În funcţie de tipul de personalitate al pacientului, dar şi al medicului, putem anticipa că vor exista o paletă de posibile reacţii pe parcursul consultului medical.Sigur, acesta presupune un anumit standard de abord medical, o constanţă, poate chiar o anumită stereotipie...dar, în lumina celor perzentate anterior, anticipăm o diversitate de posibile reacţii, întâlniri posibile între medic şi pacient.
Cel care e necesar să îşi adapteze, să îşi muleze reacţiile este medicul, întrucăt trebuie să ţină cont de context- Carl Rogers spunea: „orice relaţie medic – pacient nu poate exista decât în cadrul unei relaţii de ajutor" .(3)
Altfel spus,- medicul gândeşte că îşi poate schimba pacientul, rareori se gândeşte că şi el poate fi schimbat la rândul lui de către pacient... Este exact ceea ce se intâmplă în orice altă relaţie- se face un schimb, interacţionăm, ne schimbăm reciproc.
Pe lângă personalitate, în desfăşurarea oricărei relaţii de tip terapeutic contează alte două aspecte : viteza de luarea a deciziei, stabilitatea emoţională, dar şi gradul de motivaţie al pacientului respectiv.
Ce este motivaţia ?
Dwight Eisenhower spunea că Motivarea este arta de a face oamenii sa faca ceea ce vrei tu, pentru ca ei doresc sa o faca."
De ce sunt oamenii motivaţi să facă ceva? Dorinta intrinseca de a obtine ceva, comparatia sociala, presiunea sociala, aspiratiile personale, probabilitatea de a avea succes, obisnuinta, sau cresterea stimei de sine .
Există o motivaţie internă, care ţine de curiozitate, de dorinţa de a şti cât mai multe lucruri sau de a explora un număr cât mai mare de situaţii de viaţă, şi motivaţia externă.
Motivaţia externă poate fi dată de una din următoarele reacţii ale individului: tendinţa de afiliere , ambiţia, teama de consecinţe sau respectarea tendinţelor normative. (1,3)
Aceste aprecieri, ale tipului de personalitate, ale tipului de luarea deciziilor sau ale tipului de motivaţie pe care le deţine pacientul, sunt făcute în cabinet, de către medic, în mod arbitar. De aceea, nu pare inutil să ne reamintim ceea ce spunea Jacques Salomé, celebru şi actual psiholog clinician:
„Ascultarea adevărată este cea care permite în mod real celui ce vorbeşte să asculte ce spune, astfel încât el să devină conştient de legăturile pe care le face"... Să permitem deci pacientului să povestească, cu vorbele lui despre exeperienţa pe care a acumulat-o în relaţi ecu boala sa. Pentru că, revenind la Salomé," Cuvintele ştiu despre noi ceea ce noi nu ştim încă despre ele„. (5)
Bibliografie:
1.Assal JP, Lacroix Anne - Therapeutic Education of Chronic Patients, Maloine, Paris,2001
2.Golay A. – Le Perso Regime- Dieta Personalizata,Editura ALL, Bucuresti, 2007
3.Hadji Charles – L’estime de soi, l’affirmation de soi, la Gestion du stress.
4.Assal, J.- Ph, Traitement des maladies de longue duree, Encycl. Med. Chir., Elsevier, Paris, 1996;
5.Stafie, Celina, Manual de educatie terapeutica, Ed. ‚Gr. T. Popa", U.M.F., Iasi, 2009;
Nastas, Dorin, Dinamica grupurilor. Manual de lecturi, Ed. Erota, Iasi, 2008;
nedelcu cristina elena
Buna ziua am un baietel de 3ani si 11luni cu o rinita perana depistata la un 1si trei luni cu tratament aierius ziyrtec montelukast si de o luna ne confruntam cu niste bubite care nu trec medicul alergolog. a dublat dozele de aeris zyrtec si chiar ketof plus prednison 7zile care nu au dat rezultat am fost si la dermatolog care ia prescris o crema cu hidrocortizoni iau trecut cat iam dat cu crema si iau reaparut am facut analize de sange IgE e seric a iesit 98,8 amestec de iarba 1,7 a-Lactalbumina0.2b-Lactoglobulina0.1BSA-Albumina serica0.3boabe soia0.3morcovi0.2cartofi03faina de grau 0,2alune de padure0,5va rog cu un raspins nici nu stiu ce sa ii mai dau sa manance
Oct. 11, 2014, 5:14 p.m.