Tenul matur definește aspectul pielii feței după atingerea maturității și îndreptarea vertiginoasă către cea de a treia varstă - „vârsta de aur”, atunci când experiențele de viață, biologice, sociale și intelectuale au atins un maxim al puterii de evoluție a fiecărui individ. Pielea matură reflectă acele modificări pe care întregul organism le-a achiziționat în urma trecerii prin timp.
Îmbătrânirea cutanată, asemenea îmbătrânirii întregului organism, este rezultatul unui program genetic, dar şi al agresiunilor endogene şi din mediul înconjurător. Se pot individualiza două mari tipuri de cauze ale îmbătrânirii: factorii genetici și evenimentele întâmplătoare din mediul de viață.
O parte a îmbătrânirii poate fi înscrisă în informaţia genetică a fiecărui individ.
Se consideră că există un fel de program de “moarte” sau “senescenţă” care este instalat în gene şi se activează la o anumită vârstă, determinând unele aspecte ale îmbătrânirii.Cele mai cunoscute teorii care postulează că senescenţa este determinată predominant genetic, sunt: Teoria lui Hayflick, Teoria telomerazelor, Teoria apoptozei, Teoria acumulării mutaţiilor (sau a defectelor ADN/ARN), Teoria ceasului biologic al îmbătrânirii. În ultimii ani se discută tot mai mult despre Teoria “ceasului epigenetic” privind îmbătrânirea.
Îmbătrânirea prin evenimente întâmplătoare (random events) este susținută de o serie de teorii, astfel: Teoria acumulării deşeurilor (de exemplu intoxicația cronică cu metale grele), Teoria radicalilor liberi, Teoria îmbătrânirii mitocondriilor, Teoria cross link-ajului, Teoria glicilizării, Teoria deficienţelor sistemului imun, Teoria erorilor şi reparărilor, Teoria ordinii şi dezordinii, Teoria deficitului sistemului endocrin.
Simpla enumerare a teoriilor și mecanismelor îmbătrânirii organismului și a generării implicite a tenului matur cu problemele și nevoile sale specifice arată cât de complexă este încercarea de a trata tenul matur.
Terapia tenului matur, în lumina celor deja expuse, implică o abordare multifactorială în cadrul căreia să ne adresăm dinspre afara pielii dar și dinspre interior.
Abordarea terapiei tenului matur cu mijloace dermatocosmetice și estetice este, cea mai frecventă și la îndemâna specialiștilor.
Pentru fiecare pacient se alcătuiesc programe de tratament personalizate, în raport cu nevoile tenului matur ale fiecărei benficiare dar și cu bugetul disponibil, de așa manieră încât să obțin maximum de eficiență cu minimum de cheltuieli.
De mare importanță și utilitate sunt și schimbarea stilului de viață, controlul dietei, aportul de antioxidanți, terapia acidozei tisulare și nu în ultimul rând detoxifierea de metale grele, în raport cu rezultatele obținute prin tehnica de dozare a intoxicației tisulare cu metale grele de care dispunem în clinică dar și detoxifierea generală prin Hidrocolonoterapie și Ozonoterapie, tehnici care s-au dovedit foarte utile nu numai în controlul tenului matur dar și în terapie dermatologică academică.
None