Dr. Livia Cristina Nitescu
Dermatita atopică (AD) este o afecțiune cutanată acută, subacută sau cronică, pruriginoasă, întalnită în special la copii, dar care afectează și adulții. Caracteristicile principale ale dermatitei atopice sunt pielea uscată și pruritul, acestea conducând la leziuni de grataj, urmate de inflamație și lichenificare.
Această patologie cutanată este o consecință a acțiunii mai multor factori, precum predispoziția genetică și factorii imunologici. Drept dovadă, este frecvent asociată cu antecedente familiale de dermatită atopică, astm și rinită alergică, precum și cu nivele crescute de imunoglobulinele IgE - capabile să declanșeze o reacție alergică imediată (șoc anafilactic în cazurile grave).
Dermatia atopică afectează aproximativ 5-20% din copii la nivel mondial, cu o rată mai crescută în țările din Africa, Oceania sau Asia față de Europa. Cu toate acestea, în ultimii ani, s-a remarcat o creștere în apariția acestei afecțiuni în Europa de Vest si de Nord.
În majoritatea cazurilor, debutul dermatitei atopice are loc la vârsta de aproximativ 5 ani, cu o pondere ușor mai crescută în rândul persoanelor de sex feminin. De asemenea, debutul în primele 6 luni de viață a fost asociat cu o formă mai severă a bolii.
Cauza dermatitei atopice este incomplet cunoscută, rolurile principale fiind atribuite factorilor genetici și imunologici. Implicarea predispoziției genetice este susținută de faptul că 60-80% dintre pacienți au antecedente familiale atopice. De menționat că la 80% din persoanele atopice nivelul de IgE în ser este crescut, dovedindu-se astfel participarea factorului imunologic în patogenia bolii.
Clinic:
Din punct de vedere clinic, eczema acută este caracterizată de zone eritematoase cu papule si vezicule intens pruriginoase, acoperite sau nu de scuame, în timp ce în stadiul cronicizării se poate observa că pielea se îngroașă (lichenificare). Ca și distribuție, leziunile apar cu predilecție în zonele de flexie, la nivelul feței, frunții, pleoapelor, zonelor frontale și laterale ale gâtului, precum și pe suprafețele dorsale ale mâinilor și picioarelor.
În funcție de vârstă, se regăsesc anumite aspecte speciale:
- AD infantilă are în general debutul la vârsta de aproximativ 3-6 luni prin leziuni cu aspect eczemators (piele înroșită) acoperite de vezicule, scuame, exsudat, cruste și eroziuni. Se regăsesc în special pe zonele convexe ale feței, cu respectarea nasului și a regiunii peribucale. Pruritul este întotdeauna prezent. De asemenea, unii copii pot prezenta pe scalp scuame grase gălbui.
- AD a copilului: leziunile sunt localizate cu predilecție în zonele de flexie (fosa poplitee, plica cotului), dar și pe gât și pe față și sunt caracterizate de papule sau plăci cu tendință la lichenificare, acoperite de excoriații. De menționat că leziunile pot fi generalizate.
- AD a adultului: interesează aceleași zone și predomină lichenificarea și pruritul. Leziunile localizate pe partea dorsală a mâinilor, la nivel retroauricular sau peribucal sunt adesea rezistente la tratament.
Pacienții cu dermatită atopică mai pot prezenta si alte semne și simptome cutanate, printre care se enumeră: xeroza cutanată (piele uscată), buzele uscate și fisurate, tegumentele palide, hiperliniaritatea palmară, dermografismul alb, manifestări oculare (pliu suplimentar la pleoapa inferioară, pigmentare periorbitară, cheratoconjuctivită atopică - boală inflamatorie cronică a ochilor).
Diagnostic:
Pentru a stabili diagnosticul, este necesară prezența criteriului major (dermatoza pruriginoasă) și a cel puțin 3 din cele 5 criterii minore prezentate mai jos:
antecedente personale de eczemă a pliurilor și/sau la nivelul obrajilor;
antecedente personale de astm bronșic sau febră de fân, sau antecedente de astm, dermatită atopică, rinită alergică la o rudă de gradul I la un copil sub 4 ani;
istoric de tegument xerotic în ultimul an;
eczemă vizibilă la nivelul pliurilor mari sau pe obraji, frunte, convexități ale membrelor la un copil sub 4 ani;
debutul semnelor cutanate înaintea vârstei de 2 ani – doar în cazul copiilor cu vârsta peste 4 ani).
Evoluție:
Dermatia atopică este o afecțiune cronică a pielii, cu o evoluție ondulantă, având episoade de acutizare. Unii dintre factorii care pot declanșa un puseu sunt hipersecreția sudorală, contactul cu substanțe iritante, îmbracămintea din lână și materialele sintetice.
În ceea ce privește copiii, dermatita atopică infantilă se remite la vârsta de 4-5 ani în aproximativ 70% din cazuri.
Pentru evaluarea severității afecțiunii sunt luate în vedere intestitatea simptomelor (inclusiv a pruritului), durata evoluției bolii, frecvența episoadelor de acutizare, răspunsul la tratamentul cu dermatocorticoizi, precum și impactul asupra vieții.
Printre factorii de prognostic nefavorabil se enumeră: debutul precoce, istoricul familial de dermatită atopică, severitatea și extinderea leziunilor AD în copilărie, asocierea cu astmul bronșic sau rinita alergică, precum și titrul ridicat de IgE în ser.
Tratament:
Măsuri non-farmacologice:
În ceea ce privește îngrijirea pacienților cu dermatită atopică, trebuie avută în vedere educarea acestora în legătură cu produsele benefice lor, precum și cele nocive.
În primul rând, pacienții trebuie să își mențină pielea hidratată, folosind produse speciale pentru tipul lor de tegument, cum ar fi cremele fără conținut sau cu un conținut scăzut de apă. Un alt tip de cremă care poate veni în ajutor este cea cu ceramide. De menționat că pentru igienă se vor folosi săpunuri neiritante, iar după fiecare baie pielea trebuie hidratată.
De asemenea, un alt factor important este eliminarea factorilor agravanți, cum ar fi expunerea la vânt, frig și căldură excesivă; îmbrăcămintea din lână sau materiale sintetice; fumatul; aeroalergeni ( praf ).
Deși alergiile alimentare joaca un rol important în agravarea dermatitei atopice, în urma studiilor conduse nu este recomandată evitarea totală a unor alimente. În acest sens, pacienții cu această afecțiune ar trebui testați pentru alergenii alimentari.
Tratament medicamentos:
Tratamentul medical al dermatitei atopice constă în aplicarea locală de agenți antiinflamatori (glucocorticoizi), inhibitori de calcineurină (sub formă de unguente și creme), administrarea de antihistaminice pentru reducerea pruritului, fototerapie UVA-UVB, iar în cazuri severe și refractare ale bolii la adulți se poate recurge la terapie sistemică cu glucocorticoizi sau ciclosporină. De asemenea, în prezent, a fost aprobat si tratamentul biologic al dermatitei atopice.
