Redactia Saptamana Medicala
Interviu realizat cu Dr. Dana Jianu, Președinte SRCE, Co-Președinte a Societății Internaționale de Medicină și Chirurgie Regenerativă
„Profesioniștii din chirurgia plastică și estetică își propun să construiască un „mediu“ medical mai sigur, mai curat, mai frumos, „natural-like”
În fiecare an, aproximativ 7.500 de românce sunt diagnosticate cu cancer la sân. Ce presupune operația de reconstrucție mamară post-mastectomie?
Există reconstrucții mamare imediate sau întârziate. Ele pot fi efectuate numai de către chirurgul plastician cu ajutorul mijloacelor specifice: proteze mamare de diverse tipuri, lambouri musculo-cutanate de vecinătate sau de la distanță prin transfer liber, prin expandare tisulară internă sau externă, continuată cu protezare sau grefare de țesut adipos și, adesea, metode mixte.
Pacienta care se trezește „reîntregită” din anestezie după operația de amputare a unui sân sau ambilor, prin reconstrucția imediată efectuată de plastician va fi o pacientă cu un psihic mai bun, mai aptă de a face față încercărilor grele pe care le presupune tratamentul cancerului mamar dar și din viața de familie, în profesie și societate. Dintre multe tehnici posibile, unele mai invazive și cu risc crescut de complicații postoperatorii, eu prefer tehnica de reconstrucție imediată bazată pe inserția unui implant mamar - de dimensiunea glandei extirpate (acolo unde posibil) acoperit de mușchiul pectoral, stabilizat cu meșa chirurgicală, cu sau fără ajustarea (reducerea) învelișului cutanat excesiv. Este o intervenție minuțioasă, care se realizează printr-o cât mai mică incizie, stabilită de comun acord cu chirurgul oncolog care efectuează mastectectomia și limfadenectomia ca prim pas în această intervenție complexă, de echipă.
Este important să fim prudenți și atenți la detalii pe tot parcursul intervenției de reconstrucție deoarece nu dorim să adăugăm complicații postoperatorii plastice unei paciente oncologice care trebuie să respecte o agendă strictă de tratament a bolii canceroase. Dimpotrivă, trebuie să realizăm un sân nedureros, cât mai ”natural”, cât mai viabil - aici având în vedere solicitările radioterapiei. Ulterior se pot efectua alte intervenții plastice de optimizare, dacă vor fi dorite și posibile. Unele sofisticate, nedureroase, cum sunt cele regenerative.
În același timp cu reconstrucția primară post-extirpare poate fi realizată o intervenție chirurgicală de simetrizare a sânului contralateral sănătos cum sunt reducția sau lifting-ul.
Aici aș dori să menționez un fapt îmbucurător și aliniat cu politicile de sănătate europeană, că există un program național de reconstrucție asigurat prin Casa de Asigurări de Sănătate prin care pacientele pot beneficia, în spitalele de stat, de protezare mamară gratuită post-mastectomie. Comunitatea noastră de chirurgi plasticieni, prin Comisia de Sănătate a Ministerului Sănătății (din care am onoarea să fac parte) am cerut să fie introdusă în program și asigurată și simetrizarea sânului contralateral, ca făcând parte, firesc din tratament și starea de sănătate. Mai ales în cazurile în care cancerul se instalează la o pacientă cu sâni mari sau foarte mari. Reconstrucția mamară poate și trebuie recrea un sân eutrofic și nu hipertrofic sau gigant! Prin urmare, este absolut imperios să recreăm echilibrul coloanei vertebrale prin reducerea sânului sănătos, simetrizat cu sânul reconstruit postmastectomie! Este insuficient și crud ca pacientei să i se ofere doar parțial corectarea unei diformități cu crearea uneia noi! Însă, se pare că nu am reușit, până acum, să ne facem înțeleși asupra justeței, legitimității cererii și nici să fim sprijiniți de autoritățile cu putere de decizie pentru a „reconstrui” și îndrepta o reglementare incompletă! Noi vom continua totuși demersurile până la reușită.
Reconstrucția mamară poate fi realizată imediat după extirparea sânului și a ganglionilor (în aceeași ședință operatorie) sau la un interval de câteva luni sau ani. Care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească pacienta?
În ceea ce privește intervenția întârziată, pacienta trebuie să dorească și să fie eligibilă din punct de vedere medical, psihic și fizic: status oncologic, patologii asociate.
Operațiile estetice pot corecta nu doar un defect, ci starea de mulțumire a pacientului, confortul psihic?
Oamenii sunt îndreptățiți să ceară și să primească intervenții de optimizare a înfățișării lor, prin dreptul omului la sănătate. Sănătatea, conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății este „o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mental cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților, cu capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”.
Aici vin cu niște lămuriri. Este o confuzie larg răspândită asupra a ceea ce înseamnă intervenții estetice. Răspunsul este foarte simplu: tot ceea ce penetrează bariera dermică (stratul mijlociu al pielii) care conține vase de sânge-poarta de intrare în organism constituie un act chirurgical, indiferent de agentul penetrant: ac, canulă, bisturiu, rază laser, alți agenți fizici! Dacă acest act este realizat în scopul modificării unei trăsături (forme) faciale și/sau corporale, acesta reprezintă un act medical chirurgical denumit precis plastii cutanate sau de alte țesuturi moi și care sunt de competența exclusivă dobândită prin rezidențiat conform curriculei Ministerului Sănătății.
În această lumină, termenii de „medicină estetică”, medici „esteticieni” sau chiar „esteticieni”, alte tipuri de „cursuri”, masterate, ateliere, „Academii” sau orice alte tipuri de „pregătire” neautorizate de Ministerul Sănătății sunt porți deschise imposturii și impostorilor, cu consecințe potențial grave fizic și psihic, chiar letale pentru persoanele care au solicitat! Pentru a nu mai vorbi de consecințele diformităților-mai ales faciale-care agresionează zilnic bunul simț, conceptul de estetic (armonios, plăcut) dar și privitorii spre disconfortul lor psihic!
Specialitatea noastră, chirurgia plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă” este instruită prin curricula de pregătire, pe parcursul a șase ani de pregătire în a modifica trăsăturile umane normal anatomice dar inestetice, dizarmonioase în scopul de a crește confortul psihic sau patologic modificate prin malformații congenitale, accidente, arsuri în scopul îmbunătățirii funcției, formei și stării psihice.
