Dumitrescu Alin
Pielea atopică îşi poate face simţită prezenţa încă din primele luni de viaţă. Statisticile arată că între 15-30% dintre copii şi între 2 şi 10% dintre adulţi se confruntă cu dermatita atopică (eczema atopică), boală inflamatorie cronică ce se manifestă prin eritem, escoriaţii, veziculaţie, prurit.
La sugari, dermatita atopică apare îndeosebi la nivelul obrajilor şi scalpului. La copii, această afecţiune este localizată deseori pe trunchi, gambe, braţe şi antebraţe. În cazul adolescenţilor şi adulţilor, dermatita cronică se manifestă la nivelul zonelor flexurale, pe gât şi în zona posterioară gâtului.
Cauze
În majoritatea cazurilor de dermatită atopică, cauza este una de natură genetică. Pe acest fond genetic, unii copii vor avea pusee de dermatită toată viaţa, iar alţii vor uita de semnele bolii până în adolescenţă.
Alţi factori de risc ce pot duce la apariţia dermatitei atopice sunt alergenii din mediu: polen, acarienii din praful de casă, animale, mucegai, pene, puf, produşi de curăţare pe bază de clor, detergenţi, haine din lână şi fibre sintetice, folosirea unor produse cosmetice nepotrivite tipului de piele, toxine produse de anumite bacterii, alimente alergenice (lapte de vacă, citrice, ciocolată, ouă, nuci, arahide, alune, fructe de pădure, căpşuni), expunerea la fumul de ţigară.
O altă cauză poate fi un sistem imunitar deficitar, drept urmare pielea suferă de uscăciune severă.
Un copil alergic poate dezvolta dermatită atopică, dacă alergia evoluează spre manifestări tegumentare, aşa cum poate dezvolta astm bronşic, dacă alergia evoluează spre afectarea aparatului respirator.
Astfel, dacă un sugar prezintă dermatită atopică, la un moment dat trebuie să fie investigat şi pentru alte posibile manifestări alergice. În cazul dermatitei atopice, primele semne apar între 2 şi 6 luni, cel mai adesea la 3 luni. În peste 60% din cazuri, dermatita atopică se instalează la vârste mai mici de un an şi în doar jumătate din cazuri simptomele dispar până la pubertate.
Diagnosticul se pune în urma examenelor clinice. De obicei analizele de laborator nu sunt necesare. Leziunile apar mai ales la nivelul scalpului şi al feţei, însă când micuţul începe să meargă, semnele se extind şi la genunchi, palme sau coate.
Pielea afectată se inflamează, se înroşeşte, face cruste şi prezintă mâncărimi intense. În cazul acestor manifestări, medicul dematolog este cel care conduce tratamentul, de obicei unul de durată. Chiar dacă simptomele dispar sau se ameliorează în timp, un atopic va trebui să aibă toată viaţa un anumit ritual al îngrijirii zilnice.
Tratament
Foarte important în reducerea puseelor eruptive este folosirea regulată a cremelor emoliente şi evitarea contactului cu alergenii. De asemenea, este bine de ştiut că săpunurile astringente şi antibioticele topice sau orale afectează echilibrul pH-ului pielii şi pot încuraja colonizarea făcută de microorganismele patogene.
Tratamentul oral (sistemic) - antihistaminicele se administrează pe termen lung, pentru calmarea pruritului.
În cazurile severe, cu erupţii, se recomandă steroizi topici, cremele şi unguentele pe bază de corticoizi (rar şi numai pentru perioade scurte de timp), care ajută la tratarea leziunilor. Este indicată folosirea regulată de creme emoliente care refac şi menţin hidratarea pielii foarte uscate. Acestea se aplică zilnic, în primele 3 minute după baie.
Prevenţia este un factor foarte important în evoluţia dermatitei atopice.
Copilul atopic reacţionează în exces, are o reacţie amplificată la diverşi factori “trigger” comparativ cu cei care nu au acest teren atopic, de aceea trebuie să se evite din start factorii alergeni. Deasemeni, este necesară folosirea permanentă a cremelor şi balsamelor emoliente, încă din primele luni de viaţă.
