IRM funcţional presupune folosirea unui magnet de minimum 1.5 T şi a unor secvenţe specifice, diferite faţă de IRM morfologic prin faptul că imaginile au rezoluţie spaţială redusă şi nu pot fi utilizate pentru diagnostic. IRM funcţional poate să vină în completarea unui RM morfologic, unde leziunile sunt deja descrise. Imaginile achiziţionate sunt, mai departe, prelucrate cu ajutorul unui soft dedicat, iar rezultatele obţinute, şi anume ariile de activare, sunt oferite pe un model 3D al creierului uman sau superimpuse peste imaginile achiziţionate anterior.
Pentru a vizualiza ariile corticale activate pacientul va trebui să execute, în interiorul magnetului, un anumit task. Pentru a avea un răspuns corect el trebuie să fie instruit înaintea examenului şi să i se explice în ce constă taskul de activare şi modul în care trebuie să-l execute corect. Astfel, în timpul examinării, pacientul trebuie să coopereze cu examinatorul. IRM funcţional nu se adresează pacienţilor aflaţi în stare foarte alterată, comatoasă sau sub sedare, care nu pot executa taskurile. Orice zonă de pe cortex poate fi pusă în evidenţă cu ajutorul paradigmelor de activare. Pentru aceasta există dispozitive diferite de stimulare audio-video sau tactilă. Se pot pune în evidenţă chiar şi zonele de activare cognitivă - putem include aici chiar şi emoţiile sau memoria (de lucru, autobiografică etc.).
Tehnica este foarte utilă, în planningul prechirugical, în cazul tumorilor cerebrale, pentru a putea evita zonele importante sau pentru a controla excizia tumorii fără a afecta zone active de pe cortex (motorii, de limbaj etc.). Dar importanţa IRM funcţional nu se rezumă doar la aria din sfera neurochirurgiei, fiind important şi pentru neurologi, psihiatri sau psihologi. Dacă pentru medicii neurologi ajutorul IRM-ului funcţional este evident, fiind foarte util în urmărirea în timp a pacienţilor cu accidente vasculare, afazici, epileptici cu zone clare de focar sau cu alte maladii care implică zone corticale, pentru psihologi şi psihiatri importanţa tehnicii este mai greu de înţeles. Totuşi, şi pentru aceste discipline, IRM funcţional poate fi util prin vizualizarea ariilor implicate în diverse boli cognitive.
Pentru epilepsie este important de subliniat că EEG rămâne drept prima intenţie, având cea mai bună localizare temporală, însă IRM funcţional are cea mai bună rezoluţie spaţială şi poate da informaţii noi medicului neurolog, dar toate acestea numai în cazul în care crizele nu sunt generale şi au un focar clar pe EEG.
Pentru a efectua o astfel de investigaţie, unică în România, pacientul trebuie să se adreseze iniţial medicului neurolog sau neurochirurg şi apoi centrului nostru, pentru a putea cunoaşte exact ceea ce se doreşte a fi vizualizat. Pentru fiecare arie există un task diferit, nefiind posibilă utilizarea unei paradigme care să producă o activare generală.
Deşi aceste taskuri nu au fost generalizate, iar în literatura de specialitate sunt descrise mai multe taskuri pentru aceleaşi zone, este la latitudinea medicului investigator să aleagă cea mai bună paradigmă care să poată pune în evidenţă ariile de interes. Este de la sine înţeles că, pentru a avea un rezultat pozitiv de pe urma investigaţiei, trebuie să se cunoască dinainte care este ipoteza de nul sau, astfel spus, trebuie să cunoaştem ce zonă este de interes.
Nu în ultimul rând trebuie menţionat că imaginile de IRM funcţional pot fi fuzionate cu o altă tehnică, şi anume tractografia RM, care va pune în evidenţă tracturile de substanţă albă.
Dr. Eugen Tarţa – Arsene
Medic specialist radiologie imagistică medicală
0744 750 730
