Redactia Saptamana Medicala
În mandatul dvs. de preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie, numărul evenimentelor dedicate a crescut exponenţial. Ce rezultate aţi înregistrat pe plan local prin această creştere a dinamicii manifestărilor?
Este adevărat că în ultimii ani numărul evenimentelor unde societatea a fost organizatoare principală sau parteneră a crescut rapid. Singurul meu merit a fost că la momentul în care s-a pus problema de ce să avem manifestări mici și nu mari am susținut importanța unor conferințe locale de mică amploare care chiar dacă din punct de vedere științific nu vor fi la nivelul celor regionale sau naționale au meritul de a crea spațiul educativ, informativ extrem de important pentru dezvoltarea specialității. Pentru dinamică, imagine și tot ce a derivat de aici sunt ” responsabili” și meritorii acei colegi care au înțeles și s-au implicat în acest proiect. Așa am reușit să avem manifestări tradiționale precum întâlnirile anuale de la Târgu Jiu, Călărași, Caracal, Mediaș, etc. Concomitent cele 6 secțiuni ale Societății Române de Pneumologie au cu o regularitate diabolică întâlniri la fiecare 2 ani unde se reactualizează progresele în domeniu pentru specialiștii noștri. Parteneriatele ne-au permis să avem colaborări cu foarte multe asociații profesionale, ONG-uri la care anterior nici nu visam. În acest fel s-a recunoscut și a crescut valoarea pneumologiei și a acțiunilor sale în ochii colegilor de alte specialități și suntem din ce în ce mai căutați pentru diferite acțiuni comune.
Dar la nivel internţional – s-a obţinut o creştere a vizibilităţii şi notorietăţii şcolii de pneumologie româneşti? Ce proiecte aveţi în această direcţie?
La nivel internațional de asemenea s-au întâmplat foarte multe lucruri pozitive. Suntem prezenți cu din ce în ce mai multe lucrări, postere, prezidări la Congresele Societății Europene de Pneumologie(ERS), CHEST, ATS. Am încheiat un proiect de evaluare a reacției serviciilor în fața unui pacient cu exacerbare de BPOC (COPD AUDIT) care se spitalizează, alături de alte 11 țări, am participat la pregătirea proiectului Hermes de obținere a diplomei europene. Suntem prezenți în activitățile de relansare a francofoniei în pneumologie în Europa de Est si Centrală iar dacă mă gândesc la al 4-lea Seminar Francofon organizat la Cluj recent am reușit să aducem alături Bulgaria și R.Moldova, acesta este deja un progres cu implicare românească. Am dezvoltat relații tradiționale cu vecinii noștrii. Astfel, deja avem prezențe regulate la congresele Societății de Pneumologie Bulgare și Ungare dar și conferințe româno-maghiare sau româno-bulgare.
Care consideraţi că sunt obiectivele pe care nu aţi reuşit să le atingeţi integral? Ce măsuri preconizaţi în acest sens?
Întotdeauna o societate care are o dinamică și o evoluție are și obiective ambițioase care se măresc de la un an la altul. Noi ne-am propus să sprijinim colegii în cererile locale și în rezolvarea problemelor lor regionale sau la nivel de spital. Din păcate nu am reușit întotdeauna deoarece aceste activități țin de multe ori de politici locale de implicații locale ale autorităților care nu sunt dispuse spre acest dialog. Poate că aici ar fi necesar să înființăm un compartiment de strategii ale comitetului director care să hotărască modalitățile de sprijin ale colegilor din teren. Pe această zonă mai avem mult de lucrat . De asemenea și într-un alt domeniu cercetarea nu am făcut progrese vizibile. Văduvită de mijloace, cercetarea românească este în mare suferință în pneumologie. Vom încerca să introducem o bursă de studii pentru tinerii cercetători pentru a încuraja și acest domeniu.
Cum apreciaţi rezultatele numeroaselor campanii iniţiate în rândul populaţiei, al potenţialilor pacienţi? Consideraţi că s-a realizat o creştere semnificativă a conştientizării riscurilor afecţiunilor pulmonare în rândul acestora? (Cum au evoluat statisticile în ceea ce priveşte numărul bolnavilor de tuberculoză din România? Mai ocupă ţara noastră primul loc în UE?)
Campaniile regulate, anuale au rolul lor, alăturate unor zile precum Ziua BPOC sau Ziua Astmului. Astfel am crescut accesibilitatea la spirometrie a populației, a potențialilor pacienți și am ajuns în unele campanii până la 10.000 de locuitori filtrați. Aceste date ulterior centralizate ne-au permis să identificăm nevoile populației, necesarul de reorientare a acțiunilor viitoare iar pentru companiile farmaceutice au permis orientarea, demersurile educative. Pentru conștientizarea riscurilor afecțiunilor pulmonare am folosit și alte zile precum Ziua Somnului, Ziua Pneumologiei Românești (o zi în premieră ajunsă la a 2-a ediție), Ziua Mondială de luptă antifumat, etc. Ce am observat? Există un impact masiv în rândul populației – fiecare acțiune aduce valuri de pacienți la investigații în spitale, în laboratoarele de somnologie, în cabinetele de consiliere a fumătorilor.
Tuberculoza este o altă preocupare a societății, am înființat o secțiune de tuberculoză care să sprijine științific și strategic managementul și controlul acestei boli. În Uniunea Europeană suntem în continuare pe ultimul loc, din păcate, dar deși jurnaliștiii în general sunt interesați doar de spectacolul care se cheamă impactul acestei boli, cazurile de contagiune, trebuie să spun că progresele în controlul bolii sunt vizibile prin aplicarea DOTS plus. Datele epidemiologice demonstrează că prevalența scade atât în privința cazurilor noi cât și a recidivelor. Este o muncă a colegilor care nu se vede dar care nu neglijează această afecțiune contagioasă deși există un curent la nivel de autorități care spune că dacă vom face pneumologie vom neglija zona ftiziologiei.
Ce consecinţe au avut testările gratuite pentru depistarea astmului şi studiile despre BPOC în rândul populaţiei?
Testările gratuite au permis pe de o parte depistarea de cazuri noi, neglijate, iar nu de puține ori recuperarea unor cazuri vechi, unde pacienții au dispărut din evidențe, fie că le-a fost bine, fie că nu au mai avut bani să continue. Spirometria și faptul că a fost prezentată și realizată a demonstrat atât pentru pacienți cât și pentru medici (mai ales cei de familie) cât de importantă este această investigație și faptul că ea este și ar trebui să intre în rutina bilanțurilor diagnostice alături și la nivelul unei electrocardiograme. Un alt element suplimentar pentru aceste campanii l-a constituit ancheta națională de depistare a BPOC-ului bazată pe chestionar și spirometrie care a permis identificarea unei probleme majore de prevalență-9,2% din români, adică aproape 1 din 10 suferă de bronșită sau emfizem. De aici se poate pleca în fundamentarea unor viitoare programe naționale în domeniu.
Aţi luat în calcul un sistem de implementare a unui program de educaţie terapeutică a pacientului?
Pacientul cu BPOC sau astm bronșic ca și cel cu sindrom de apnee în somn este de multe ori în impas terapeutic generat fie de absența unei cuverturi de 100% a medicației lunare, fie de imposibilitatea de a acoperi o medicație ramificată și completă pentru comorbidități, fie prin lipsa unui sistem de asistare centralizată la domiciliu. În acest sens cu sponsorizări venite de la companiile farmaceutice am elaborat broșuri educative. Suntem în curs de a termina un studiu de evaluare a complianței la medicația lunară (BPOC360). Pe viitor ne gândim să elaborăm un program de asistare a pacientului cu ventilație noninvazivă la domiciliu dar și a unui program care să susțină aderența bolnavilor la terapie în BPOC și astmul bronșic. Intenționăm să demarăm acțiuni de evitare a antibioterapiei intempestive și de promovare a vaccinărilor protective antigripale, antipneumococice.
În România ultimului deceniu, numărul campaniilor antifumat a crescut considerabil. Din perspectiva de fondator al unuia dintre primele cabinete anti-fumat din România, consideraţi că s-au înregistrat progrese notabile în acest sens? Aţi înaintat un memoriu Guvernului în privinţa înăspririi legislaţiei anti-tabac, ce răspuns aţi primit în acest sens?
Există progrese mici în domeniul controlului tabagismului la noi, mai ales în ultimii ani. Legislația este în mod voit lăsată cu multe puncte nerezolvate care permit astfel proliferarea tabagismului activ, mai ales la tineri și expunerea fumatorului pasiv. Loby-ul industriei tutunului la noi este foarte puternic, cu o multitudine de ONG-uri care de fiecare dată când se pune problemă apărării drepturilor nefumătorilor și al fumătorilor pasivi deturnează mesajele. În plus și Programul Stop Fumat suferă în ultimii ani.
România mai are un drum lung de parcurs până la implementarea FCTC (Framework for Tobacco Control) cu corectarea golurilor legislative și aplicarea noilor propuneri ca urmare a directivelor Uniunii Europene.
Nu consideraţi că atenţia acordată campaniilor anti-fumat eclipsează în bună măsură o altă problemă importantă – aceea a poluării aerului, capitol la care România deţine din nou o serie de recorduri nedorite la nivel european? Ce măsuri aţi iniţiat în acest sens?
În nici un caz. Tabagismul ocupă 50-60% din cauzele inducere sau de gravare a multor boli respiratorii. Pe de altă parte poluarea aerului la noi este un capitol important și total neglijat de multe specialități dar și de autorități dacă mă gândesc la defrișările masive, la lipsa unor programe de conștientizare a populației, etc. Noi am debutat și în această activitate printr-un program realizat împreună cu o companie farmaceutică și un lant de farmacii dar și cu Ministerul Sănătății, al Mediului și alți colaboratori legat de recuperarea inhalatoarelor goale și reciclarea lor ceea ce permite evitarea unei poluări suplimentare a mediului. Beneficiaţi de o susţinere reală din partea sistemului sanitar românesc, a ministerului în ceea ce priveşte campaniile şi iniţiativele lansate?
Toate aceste campanii sunt realizate prin forțele proprii ale societății cu sponsorizări de la companiile farmaceutice care au înțeles că se impun astfel de acțiuni educative. Ministerul și autoritățile au fost adesea parteneri dar aștept cu nerăbdare ziua când vor susține financiar aceste inițiative mai ales cele legate de programe naționale noi sau registre de boli cronice.
Care consideraţi că sunt, la momentul actual, principalele probleme cu care se confrunta Pneumologia românească? Va confruntaţi şi în acest domeniu cu problema acuta a emigrării personalului medical? Există semnale de stopare/încetinire a acestui fenomen?
Principalele probleme ale pneumologiei românești sunt legate de lipsa de actualizare a dotării în centrele mari cu aparatură performantă la nivelul anului 2013, lipsa personalului specializat – medici și asistente, absența unor programe de asistență la domiciliu a pacientului respirator cronic (un bolnav total diferit de cel din alte specialități dacă ne gândim la insuficiența respiratorie) și numărul în scădere al rezidenților care trebuie să preia ștafeta acestei specialități. Sigur că și noi suntem confruntați cu aceiași problemă de pletoră de personal. Rezidenții merituoși ne părăsesc și acest fenomen nu are deloc o încetinire. Ei nu găsesc locuri de muncă la sfârșitul stagiului de rezident și nici salariile nu sunt convingătoare.
Din perspectiva unui bilanţ al anului 2013, care consideraţi că sunt principalele realizări ale Societaţii Române de Pneumologie din acest an?
Principalele realizări au fost cele legate de membrii societății noastre. Extinderea colaborărilor cu societăți precum cea de cardiologie, de diabetologie s-a exprimat în manifestări utile pentru pneumologi. Am reușit să ameliorăm dotările tehnice prin sponsorizări și campanii de colectare de fonduri. Astfel am achiziționat 4 bronhoscoape, 42 de spirometre, un server performant, 30 de laptopuri, 4 videoproiectoare (acestea din urmă printr-un proiect cu fonduri europene). Pe de altă parte am trecut la o formă superioară de perfecționare prin cursuri de e-learning pe domeniile interesante ale specialității dar și de tehnologie informatică pentru tinerii specialiști. E un drum lung pe care l-am parcurs cu colegii mei entuziaști cărora le multumesc și pe această cale.
Ce proiecte şi iniţiative aveţi în vedere pentru 2014?
Există o multitudine de inițiative în curs de structurare ca design. Astfel avem parteneriate cu Oficiul de Protecție a Consumatorului pentru a dezvolta noi proiecte pe astm bronșic și BPOC, cu ONG-uri pentru sprijinul căminelor de bătrâni, etc. Vom relua programele de spirometrie de screening și de depistare de alte afecțiuni cronice. Sper să am alături aceiași colegi care prin voluntariat și dorință de promovare a specialității m-au sprijinit în tot ce am întreprins.
interviu realizat cu sprijinul LINDE GAS
