Interviu cu Prof. Univ. Dr. Cristian Serafinceanu, președinte ASRMN – Asociația pentru Studii Reno-Metabolice și Nutriționale
Conform statisticii, principalele cauze de deces în țara noastră sunt bolile aparatului cardiovascular. Care este riscul cardio-vascular dat de boala de rinichi?
Diabetul singur, „per se”, este cea mai importantă cauză de mortalitate cardio-vasculară, luat ca și cauză unică. Trebuie luat în considerare că diabetul de tip 2 este asociat aproape întotdeauna cu hipertensiunea arterială, care este al doilea mare ucigaș. Combinația diabet zaharat - hipertensiune arterială este prima cauză pentru boala cronică de rinichi și prima cauză pentru boala cardiovasculară.
Diabetul zaharat și hipertensiunea arterială constituie cam 2/3 până la 3/4 din cazurile de insuficiență renală care intră în dializă. Toate celelalte boli renale dau cam 1/4 din cazurile care intră în dializă.
Cosiderați că sistemul medical de la noi din țară poate să facă față depistării și tratării cazurilor de diabet?
Da, numărul cazurilor de diabet este în creștere. Din punct de vedere al pregătirii sistemului medical, la noi în țară există și o lege, Legea nr. 249 din 13 noiembrie 2020 privind prevenția și depistarea precoce a diabetului, deci sistemul medical de la noi din țară ar trebui să fie pregătit să facă față. Aceasta înseamnă că trebuie să facem screening la milioane de oameni care sunt cu risc să facă diabet, cu risc să facă boală de rinichi sau boală cardiovasculară. În ce măsură este cu adevărat pregătit sistemul? În această discuție trebuie incluși și medicii de familie – fără ei nu se poate. Atunci în principiu se poate face, dar nu este nici ușor și nici ieftin. Acoperirea cu medici specialiști este destul de bună, sunt doar câteva județe care sunt mai puțin bine acoperite, unde sunt doar 1-3 medici specialiști. Există mulți medici rezidenți care fac această specialitate și sunt chiar și medici de alte specialități care fac a doua specialitate diabet, medici de medicină internă, medici endocrinologi deci ca număr sunt destul de mulți, doar repartiția în teritoriu nu este uniformă, sunt mai mulți în centrele universitare. Cel mai mult ar trebui să se acționeze în prevenție, aceasta însemnând educație pentru sănătate, educație nutrițională.
Ce proiecte sunt pentru includerea screening-ului periodic al funcţiilor renale?
Pentru boala cronică de rinichi este simplu. Dacă se face o analiză de creatinină se poate estima printr-o formulă rata de filtrare – funcția glomerurală. Aceasta dă o imagine destul de fidelă a celor care au boală cronică de rinichi. Sunt mulți pacienți care au boală cronică de rinichi fără să știe, întrucât într-o fază precoce aceasta nu are simptome vizibile, nu doare, evoluează ani de zile asimptomatic. Medicul de familie este cel care trebuie să facă periodic analizele pacientului diabetic pentru a determina din timp dacă apare boala cronică de rinichi.