Dr. Claudia Ciocan
Obezitatea este una dintre cele mai grave provocări cu privire la sănătatea publică din secolul XXI. Această problemă este regasită la nivelul întregii planete și afectează constant multe țări, în special populația din mediul urban.
Obezitatea este o boală complexă și are etiologie multifactorială. Este a doua cea mai frecventă cauză de deces care poate fi prevenită, după fumat. Obezitatea presupune strategii de abordare pe mai multe direcții și poate necesita un tratament pe tot parcursul vieții. O pierdere în greutate de 5% până la 10% poate îmbunătăți semnificativ sănătatea, calitatea vieții și povara economică a unui individ și a unei țări în ansamblu.
Cauza fundamentală a obezității și a excesului de greutate este un dezechilibru energetic între aportul caloric și caloriile metabolizate.
Glicemia și nivelul serotoninei din creier au rol important în reglarea apetitului.
Serotonina este un mediator chimic ce asigură comunicarea între celulele neuronale și transmiterea impulsurilor nervoase către organism.
Când bilanțul energetic se pozitivează, aportul alimentar fiind superior caloric consumului energetic solicitat de funcțiile vitale, organismul va depozita excesul sub formă de glicogen (în ficat și mușchi) și în trigliceride stocate țn țesuturile adipoase.
O creștere a inactivității fizice ca urmare a naturii din ce în ce mai sedentare a stilului de viață, schimbarea modurilor de transport și creșterea urbanizării, sunt cauze ale scăderii numărului de calorii consumate.
Obezitatea poate fi și secundară anumitor afectiuni ca de exemplu hipotiroidismul, hipercorticismul (obezitatea facio-tronculară, semnele de hipercatabolism), tumorile hipotalamice sau hipofizare, cauzele genetice.
Obezitatea (în mod particular cea abdominală), alături de hiperglicemie, creșterea TA și dislipidemie (creșterea trigliceridelor, scaderea HDL-colesterolului) fac parte din sindromul metabolic care este factor de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare și a diabetului zaharat.
Cele mai frecvente complicații ale obezității sunt:
- cardiovasculare (HTA, evenimente coronariere, hipertrofie ventriculară, insuficiența cardiacă, AVC, boli tromboembolice)
- respiratorii (dispnee de efort, sindrom restrictiv, sindrom de apnee în somn, hipoventilație alveolară, astm)
- osteoraticulare (gonartroză, lombalgii, hiperuricemie, gută)
- metabolice, endocrine (sindrom metabolic, insulinorezistență, DZ tip 2, hipertrigliceridemie, hipo HDL-emie, sindromul ovarelor polichistice, hipofertilitate, hipogonadism masculin)
- digestive (steatoză hepatica, hernie hiatală, refulx gastroesofagian, litiaze biliare)
- cutanate (micoze ale pliurilor, macerații, limfedem, hipersudorație)
- cancere la femeie (endometru, col uterin, ovar, sân) și la bărbat (prostată, colon, rinichi)
- psihosociale
- risc operator
- complicatți obstetricale
Tratamentul obezității are ca obiectiv obținerea unei greutăți corporale rezonabile, obiectiv fixat după evaluarea clinică detaliată și ținând cont de dorința pacientului.
Pierderea in greutate trebuie să fie de 5-10% din greutatea maximă. Atingerea acestui obiectiv cu un ritm de scădere de 2 până la 3 kg/ luna va permite pacientului o ameliorare semnificativă a complicațiilor.
Un alt obiectiv important este menținerea greutății pierdute, stabilizarea sau prevenirea creșterii ulterioare în greutate pentru evitarea efectului „yo-yo” (o scădere ponderală într-o primă etapă urmată de o creştere ponderală, care duce la o greutate finală mai mare decât cea iniţială. Nu este de neglijat obținerea unei ameliorări a calității vieții.
Într-o primă fază se recomandă un regim igieno-dietetic personalizat, activitate fizică controlată, consult psihologic sau medicație specială.
Utilizarea unui supliment cu crom (de exemplu drojdia patentată ChromoPrecise®) poate ajuta la controlul greutății și poate avea efecte benefice asupra compoziției corpului dar și pentru scăderea poftei pentru alimente dulci, adesea bogate în calorii.
În boala cronică, în cazurile severe se practică și tratamentul chirurgical (by pass gastric sau gastric sleeve).
Pentru atingerea obiectivului este indicată evaluarea pacientului de către o echipă multidisciplinară (nutriționist, medic specialist în diabet/ nutriție, endocrinologie, gastroenterologie, cardiologie, chirurgie, psiholog sau psihiatru).
Conform OMS, obezitatea la nivel mondial aproape s-a triplat din 1975.
- În 2016, peste 1,9 miliarde de adulți, cu vârsta de 18 ani și peste, erau supraponderali. Dintre aceștia, peste 650 de milioane erau obezi.
- 39% dintre adulții cu vârsta de 18 ani și peste erau supraponderali în 2016, iar 13% erau obezi.
- Cea mai mare parte a populației lumii trăiește în țări în care supraponderalitatea și obezitatea ucid mai mulți oameni decât subponderalitatea.
- 39 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani erau supraponderali sau obezi în 2020.
- Peste 340 de milioane de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani erau supraponderali sau obezi în 2016.
