Prof. Univ. Dr. Camelia Margareta Bogdanici, Oftalmologie
Conform datelor OMS, la fiecare 5 secunde orbeşte un adult iar la fiecare minut, un copil. Circa 80% din cazurile cu vedere deficitară reprezintă afecţiuni care ar fi putut fi prevenite sau care pot fi tratate. Ambliopia, alături de retinopatia diabetică şi glaucom, face parte din modificările cunoscute sub denumirea de „afecţiuni oculare ce pot fi prevenite”.
Scăderea acuităţii vizuale la copil reprezintă o piedică majoră în educaţia şi viitorul acestuia, dar în acelaşi timp în dezvoltarea normală a unei societăţi. În copilărie, vederea asigură circa 80% din procesul de învăţare şi de aceea depistarea afecţiunilor oftalmologice care determină scăderea vederii este esenţială. Un copil din 20 de preşcolari prezintă o tulburare de vedere. Cu cât depistăm bolile oculare mai precoce cu atât succesul terapeutic va fi mai mare. O examinare simplă oftalmologică poate elimina peste 50% din persoanele cu vedere scăzută prin depistarea și tratamentul precoce al afecțiunilor respective.
Atunci când există o ambliopie unilaterală, cauzele cele mai frecvente vor fi strabismul (deviaţia ochilor) sau anizometropiile (refracţie cu diferenţe mari între ochi). O diferenţă de 1,5 dioptrii între cei doi ochi într-o hipermetropie poate determina ambliopie. O diferenţă de 0,75 - 1 dioptrii în astigmatism va determina, de asemenea, ambliopie.
Dacă există o ambliopie bilaterală cauzele cele mai frecvente vor fi nistagmusul sau ametropiile (miopia, hipermetropia sau astigmatismul) necorectate.
Ambliopia generată de viciile de refracţie necorectate, în special cea determinată de anizometropii, împreună cu ambliopia strabică reprezintă circa 12-15% din cauzele de scădere a acuităţii vizuale la copil.
Este cunoscut rolul benefic al screeningului vizual la copil ca metodă de identificare a ambliopiei. Valoarea predictivă a screeningului este considerată a fi între 50 şi 72,2%. Importanţa screeningului vizual are o valoare mai mare în zonele (ţările) cu resurse materiale reduse, în care şi adresabilitatea la medic este mai redusă. Legislaţia ţărilor puternic dezvoltate economic prevede recomandarea de a se testa prin screening vizual toţi copiii de vârstă preşcolară. De altfel, Societatea Americană de Oftalmopediatrie (AAPOS), Societatea Europeană de Oftalmopediatrie (EUPOS) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au stabilit strict momentele controlului oftalmologic. Astfel, nou-născutului i se verifică obligatoriu, încă din maternitate, roşul pupilar iar copiii cu risc (prematuri, cu istoric de glaucom congenital familiar, de diabet, de retinoblastom) sunt examinaţi de oftalmolog încă din primele zile de viaţă. La copiii cu vârste între 6 luni şi 1 an se recomandă practicarea de rutină a examenului roşului pupilar de către medicul de familie (pediatru). Screeningul vizual va fi efectuat obligatoriu la toţi copiii între 3 ani şi 3½ ani de către medicul de familie, optometrist, personal instruit sau oftalmolog. Toţi copii de vârstă şcolară vor fi examinaţi de oftalmolog şi se vor cerceta totodată şi “defectele de acomodare educaţională” care pot fi determinate de boli oculare.
Ţările dezvoltate au introdus efectuarea screeningului prin folosirea metodei numite fotoscreeningului. Prin această metodă se fotografiază polul anterior al copiilor şi se urmăresc: reflexul cornean, prezenţa deviaţiilor oculare, prezenţa leucocoriei etc. Fotografiile sunt apoi examinate de specialişti care vor selecta doar cazurile problemă, copiii find ulterior examinaţi şi trataţi. Se previne astfel apariţia ambliopiei strabice, refractive sau prin privare. În alte ţări, screeningul se realizează prin folosirea potenţialelor vizuale evocate.
Unele ţări au introdus controlul oftalmologic obligatoriu la copil, la vârste până la maxim 3 ani, părinţii fiind cointeresaţi prin acordarea unor bonificaţii materiale. Datorită screeningului vizual în ţările cu astfel de legislaţie medicală, prevalenţa ambliopiei la copilul mic este cuprinsă între 2 şi 5%, faţă de ţările în care nu este obligatorie efectuarea screeningului vizual la copilul mic, la care frecvenţa este 10-12%.
Dacă s-ar depista deficienţele vizuale precoce, cheltuielile necesare tratamentelor ulterioare (intervenţii multiple, dezambliopizarea etc) ar fi reduse. Studiul terapiei ambliopiei este extrem de important şi datorită efectelor socio-economice generate de această afecţiune. Se cunoaşte că riscul de pierdere a ochiului dominant creşte de 2,6 ori iar cheltuielile de îngrijire a cazurilor cu ambliopie sunt foarte mari (peste 50.000 $ faţă de 50$ în cazul screeningului pentru depistarea precoce a ambliopiei). Calitatea vieţii pacienţilor cu ambliopie este redusă: copiii vor avea rezultate şcolare slabe, apar modificări comportamentale sau sociale.
În anul 2022 s-a efectuat un screening oftalmologic și un screening nutrițional copiilor din cadrul Școlii Gimnaziale “Prof. Mihai Dumitriu” din Valea Lupului, Iași. Au fost analizați 636 subiecți între 3 și 15 ani. S-a realizat și analiza parametrilor nutriționali în vederea depistării obezității la copil. În urma studiului, s-au obținut următoarele date oftalmologice: din 636 subiecți, 83,4% sunt emetropi, cel mai prevalent viciu de refractie depistat a fost Astigmatismul 8,49%, urmat de Hipermetropie cu o prevalență de 1,57%, Miopia 5.34% și Anizometropia 2.35%. Deviațiile strabice identificate s-au clasificat în Esotropie: 1,25%, Exotropie: 0,15%. Din cazurile urmărite 105 copii au fost direcționați pentru un consult oftalmologic complet. Analiza screeningului nutritional a evidențiat că 10% din copiii din grădiniță au obezitate, 15,2% din copiii claselor 0-IV și respectiv 18,8% la copiii claselor IV-VIII au obezitate.
În concluzie, copilul poate fi examinat pentru prima dată din punct de vedere oftalmologic, şi uneori este chiar strict necesar, fie imediat după naştere, fie până la vârsta de 1 – 3 ani. Screeningul oftalmologic dar și cel nutrițional este important la fel să se facă încă din copilărie (0-18 ani).
