Durerile toracice reprezintă simptome foarte des întâlnite, cărora trebuie să le acordăm toată atenţia, întrucât, deşi frecvent sunt expresia unor afecţiuni „uşoare”, în multe alte cazuri (şi anume atunci când durerea este de cauză cardiovasculară) pot fi „semnalul de alarmă” pentru boli grave, ameninţătoare de viaţă.
Cum ne putem orienta în identificarea originii cardiace a durerii toracice faţă de alte posibile cauze (pulmonare, digestive, neuromusculare, osoase, infecţioase, psihogene)?
Cauzele cardiace sau vasculare de durere toracică sunt şi ele multiple, dar în majoritatea cazurilor este vorba despre angina pectorală - durerea specifică ischemiei miocardice: aport insuficient de oxigen la nivelul muşchiului inimii, din cauza îngustărilor aterosclerotice, prin plăci de colesterol, a arterelor (coronare) care hrănesc cordul (inima).
Angina pectorală tipică apare la efort fizic, frig, emoţii sau după mese, este localizată pe o suprafaţă mare, cel mai frecvent la nivelul sternului (feţei anterioare a pieptului), se extinde la nivelul gâtului, umerilor, braţelor (până la ultimele două degete de la mâna stângă), are caracter de apăsare sau „gheară”, are durata sub 15 minute, cedează în câteva minute la întreruperea efortului sau la administrarea de nitroglicerina sublingual. Mai rar, durerea are localizări sau caractere neobişnuite: „jenă”, disconfort, poate fi resimţită numai la nivelul zonelor de iradiere descrise mai sus sau în alte regiuni toracice sau abdomenul superior.
Angina pectorală stabilă are caractere similare la fiecare criză, apare la aceeaşi intensitate a efortului fizic, are durată scurtă şi cedează la nitroglicerina administrată sublingual.
Angina se cheamă instabilă şi reprezintă o urgenţă de diagnostic şi tratament când:
- este recent debutată (primele dureri anginoase din viaţă);
- este mai veche, dar agravată: apare la eforturi din ce în ce mai mici, durata crizelor este din ce în ce mai crescută, răspunde mai greu la oprirea efortului sau la administrarea nitroglicerinei;
- intervine în repaus;
- reapare precoce după un infarct miocardic.
Când survine un infarct miocardic (o anumită zonă din muşchiul inimii este complet lipsită de aportul de oxigen din cauza unui vas înfundat de un cheag format pe o placă de aterom) - durerea este severă şi prelungită, nu cedează la nitroglicerină, este însoţită de lipsă de aer, transpiraţii abundente, greaţă sau vărsături şi, uneori, pierderea conştienţei. Această situaţie reprezintă o urgenţă majoră, în care trebuie solicitată imediat Ambulanţa pentru internare în secţia de Cardiologie.
Nu sunt, de obicei, anginoase durerile cu durata foarte scurtă (secunde), cele cu caracter de „înţepătură” sau junghi sau durerile reproduse la apăsarea zonei respective.
Subliniez caracterul orientativ al datelor subiective descrise mai sus pentru că, deşi uneori caracteristicile durerilor sunt înalt sugestive, pacientul trebuie să se adreseze medicului, pentru a stabili cu certitudine diagnosticul.
Specialistul cardiolog va efectua anamneza, examenul clinic şi va indica mai multe investigaţii, în funcţie de care va stabili diagnosticul final şi tratamentul adecvat.
Probabilitatea ca durerea toracică să fie anginoasă este cu atât mai mare cu cât sunt prezenţi mai mulţi factori asociaţi cu un risc crescut de a dezvolta boala cardiacă ischemică (aşa-zişii factori de risc): vârsta avansată, sexul masculin, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea, diabetul zaharat, dislipidemiile (valori anormale ale grăsimilor în sânge), sedentarismul, stresul.
Analizele de laborator sunt foarte importante în evaluarea pacientului cu posibilă angină pectorală. Principalele analize de laborator solicitate vor fi:
- glicemia (existenţa diabetului zaharat creşte suplimentar la riscul de boală cardiacă ischemică şi este cazul în care apar cele mai des manifestări neobişnuite ale durerii);
- profilul lipidic complet (colesterol total, colesterol „bun” sau HDL-colesterol, colesterol „rău” sau LDL-colesterol, trigliceride);
- date despre funcţia rinichilor şi a ficatului;
- hemoleucograma;
- markerii de ischemie miocardică şi de inflamaţie (în unele cazuri).
Electrocardiograma de repaus înregistrează activitatea electrică a inimii şi o transpune sub forma unor linii denumite „unde”, oferind informaţii legate de:
- ritmul şi frecvenţa cardiacă,
- conducerea impulsurilor electrice prin inimă,
- dimensiunile camerelor cardiace (atrii, ventriculi) şi grosimea pereţilor,
- scăderea aportului de oxigen în anumite zone ale inimii (ischemie),
- semnele unui infarct miocardic mai vechi sau în evoluţie,
- efectele medicamentelor, în special ale celor antiaritmice.
Electrocardiograma în timpul durerii toracice poate confirma diagnosticul de angină, dar poate şi evidenţia un plus de gravitate, atunci când prezintă modificări care ilustrează suferinţa muşchiului inimii.
Ecocardiografia este o investigaţie imagistică neiradiantă (utilizează ultrasunete), neinvazivă, nedureroasă, foarte importantă deoarece aduce date importante pentru diagnosticul durerilor toracice şi pentru stratificarea riscului ulterior al pacientului, întrucât:
- evidenţiază tulburări de contracţii regionale ale muşchiului inimii, şi anume ale zonelor irigate de vasul care este parţial sau complet îngustat,
- permite evaluarea funcţiei cardiace globale (fracţia de ejecţie), element foarte important în predicţia riscului pe termen lung,
- relevă anumite afecţiuni primare ale muşchiului cardiac (cardiomiopatii),
- cuantifică mai precis decât electrocardiograma dimensiunile camerelor cardiace, grosimea pereţilor inimii,
- evaluează starea valvelor inimii.
O electrocardiogramă de repaus şi/sau ecocardiografie de repaus în limite normale nu înseamnă că ne-am îndepărtat complet de diagnosticul de angină pectorală. În funcţie de context (caracterul durerilor, prezenţa factorilor de risc, istoricul familial de boală cardiacă ischemică), medicul cardiolog poate decide continuarea investigaţiilor.
Holterul EKG ( înregistrarea ritmului inimii pentru 24 ore) poate evidentia modificãri ale electrocardiogramei în timpul activitatilor zilnice ale pacientului.
Testul EKG de efort poate „demasca” prezenţa cardiopatiei ischemice, prin provocarea unei creşteri a consumului de oxigen la nivelul muşchiului inimii. Se efectuează prin înregistrarea electrocardiogramei şi a tensiunii arteriale în timpul mersului pe bicicletă sau pe covorul rulant şi câteva minute după oprirea efortului. Se urmăresc semnele, simptomele (durerea, lipsa de aer), modificările tensiunii arteriale şi ale electrocardiogramei. Dacă apare angina şi/sau modificări ale electrocardiogramei efectuate în timpul efortului, testul se consideră pozitiv, acest lucru indicând prezenţa unei îngustări a arterelor coronare.
În această situaţie, medicul cardiolog ar putea decide că este nevoie de efectuarea unei coronarografii, investigaţie care oferă informaţii legate de aspectul vaselor inimii, care pot fi îngustate sau obstruate, şi care este foarte importantă pentru stabilirea unui tratament adecvat al anginei pectorale. Coronarografia este o procedură minim invazivă, care foloseşte razele X pentru diagnostic; se injectează apoi substanţă de contrast care ajunge să opacifieze arterele coronare şi ramurile lor. Se va pune astfel în evidenţă locul şi severitatea îngustării arterelor coronare, în funcţie de care se va decide tratamentul cel mai potrivit: numai medicamentos, dacă îngustările nu sunt semnificative, intervenţional sau chirurgical (by-pass-ul aorto-coronarian) în cazurile cele mai grave.
În concluzie, ajutorul unui specialist cardiolog în diagnosticarea şi tratarea durerilor toracice este extrem de important:
- dacă exclude cauza cardiacă, înlătură astfel neliniştea firească şi pe deplin justificată generată de întrebarea „Durerea este oare de la inimă?” şi vă îndrumă către altă specialitate, pentru a beneficia de terapia adecvată patologiei dumneavoastră;
- în cazul în care confirmă angina sau alt tip de durere toracică de cauză cardiacă, vă recomandă setul de măsuri necesare pentru corecţia factorilor de risc modificabili şi conduita medicală adecvată pe termen lung, îmbunătăţindu-vă astfel atât speranţa de viaţă cât şi calitatea vieţii.
Comentarii
dumitru ion
am 62 ani si eram indecis in efectuarea unei coronarografii. Multumesc stapanului acestui articol ca m-a lamurit si ma va pune la treaba, adica sa fac investigatiile mai sus mentionate.
May 17, 2015, 3:51 p.m.IUHASZ GBRIEL
Buna ziua Am colestesterol 221;ldl164;hdl39,iete necesar sa iau medicamente pentru colesterol? Multumesc
Oct. 6, 2015, 10:11 a.m.