Sorin Godeanu Dr.
Tracul gastro-intestinal este a doua suprafaţă din organism, după tracul respirator, mare "cât un teren de tenis", cu o importanţă fundamentală în buna funcţionare a întregului organism şi în apărarea contra agresiunilor din mediul înconjurător. Intestinul este cel mai mare organ imunologic din corp, conţinând 70-80% din celulele producătoare de anticorpi. Echilibrul florei intestinale, aşa zisă – eubioză este realizată într-un procent de 85% din bacterii "bune" ("good bacteria"), şi numai 15% sunt responsabile de bacterii rele ("bad bacteria"). "Good bacteria" sunt responsabile de realizarea răspunsului imun al intestinului, un răspuns sub formă de hiporesponsivitate sau toleranţă care ne protejează împotriva infecţiilor şi ne permite să ne alimentăm normal.
Dezechilibrul acestei flore intestinale provoacă diferite forme de boală cu răsunet asupra întregului organism, mergând de la infecţii intestinale banale la boli severe cum ar fi boala Crohn, sindromul de colon iritabil, eczeme atopice sau chiar neoplazii. Sunt peste 100 miliarde de bacterii viabile în tubul digestiv, majoritatea fiind reprezentate de o floră anaerobă constituită din Bifidobacterii şi Bacteroides spp.
Tubul digestiv se separă de agresiuni externe prin trei mecanisme majore: flora microbiană, mucoasa şi epiteliul intestina, sistemul imun specific – GALT. Culturile microbiene au fost utilizate de mii de ani la prepararea alimentelor fermentate şi a băuturilor alcoolice. Referinţe la preparate lactate fermentate se regăsesc şi în Geneza Biblică. Prima evaluare ştiinşifică despre bacteriile bune a fost făcută în 1908 de Iva Mecinikof (laureat al Premiului Nobel) care a demonstrat că o concentraţie crescută de lactobacili în flora intestinală umană creşte longevitatea şi scade frecvenţa bolilor.
sunt preparate ce conţin microorganisme viabile care modifică microflora intestinală, cu scopul de a obţine efecte benefice. Sunt non-toxice, non-patogene, rezistă la bilă şi la acidul clorhidric din stomac si au activitate antimicrobiană. Sunt bacterii aerobe sau anaerobe. Sunt cunoscute trei clase majore: bacterii lactice, bifidobacterii, alte microrganisme. Ele sunt prezente în iaurturi şi produse lactate fermentate şi conţin tulpini viabile de lactobacillus bulgarigus. Lactobacilii şi bifidobacteriile sunt bacterii producătoare de acid lactic ce constituie majoritatea microflorei intestinale normale. Ele au o aderenţă crescută pe celulele intestinale umane, interacţionând cu intestinul la nivele multiple. Anticorpii de tip A produşi aici sunt responsabili de imunitatea mucoasei enterale, respiratorii, vaginale, precum şi de nivelul glandelor salivare.
exercită patru mari grupe de efecte: activitatea antimicrobiană, efecte directe pe epiteliul intestinal, influenţează răspunsul imun, alte efecte importante în digestie şi sinteza de nutrienţi pentru intestin.
Activitatea antimicrobiană se bazează pe capacitatea probiotocelor de a intra în competiţie cu bacteriile patogene de tip Salmonella, Shigella, Lostridium scăzând riscul de apariţie al infecţiilor. Probioticele secretă substanţe active numite bacteriocine care omoară bacteriile patogene. Prin scăderea PH-ului intestinal se împiedică dezvoltarea bacteriilor rele patogene.
Pe epiteliul intestinal se realizează un contact strâns între celulele epiteliale, adevărată barieră funcţională. Probioticele cresc sinteza de anticorpi cu rol în apărarea organismului la nivelul mucoaselor. Lactobacilii sunt o sursă de hrană pentru celula intestinală realizând fermentarea glucozei din fibre, sinteza de acizi graşi cu lanţ scurt, precum şi sinteza unor aminoacizi ca arginina, glutamina, cisteina - importanţi în metabolismul celulei intestinale.
Răspunsul imun este influenţat prin creşterea apărării intestinale locale prin activarea celulelor de primă linie (macrofage, monocite) care captează şi prelucrează antigenul prin peretele bacteriilor şi îl prezintă celulelor înalt specializate care produc cantităţi crescute de anticorpi IgA şi IgM.
Prin Sistemul Mucosal Comun Sistemic creşte apărarea întregului organism reprezentat de limfocitele de tip B care proliferează în intestine şi migrează apoi în întregul organism, asigurând imunitatea la nivelul mucoasei respiratorii, vaginale, la nivel cutanat, la nivelul glandelor salivare.
Probioticele realizează o bună digestie prin secreţia de enzime de tip lactază, necesare în digestia carbohidraţilor. Induc sinteza de HSP(heat shock protein), proteina esenţială în stabilizarea celulei în şoc şi în prevenirea morţii celulare. Scad absorbţia intestinală a colesterolului. Sintetiyeayă vitamine din grupul B(B1, B2, B6), acid folic, precum şi vitamina K.
Beneficii : scad frecvenţa infecţiilor intestinale şi respiratorii, controlează rapid diareea de origine bacteriană, virală şi postantibiotică, scad inflamaţia din stomac determinată de Helicobacter pylori, fiind un adjuvant în terapia gastritelor şi a ulcerelor alături de terapia convenţională, utile la pacienţii cu sindrom de colon iritabil, scad frecvenţa recurenţelor la boala Chon, rectocolita, ulcero-hemoragică, adjuvante în terapia cancerului de colon, utilizate cu succes în tratamentul candidozelor vaginale şi sistemice.
Efecte adverse : extrem de rare(flatulenţă, constipaţie), de obicei dispar rapid la scăderea dozei. Doze recomandate : BIOENT cp.2-3/zi timp de 10-15 zile (preparat ELIDOR disponibil în farmacii).
