Aesthetic Line Clinica
Razele UV pot acţiona direct sau indirect asupra organismului. Astfel: UVB acţionează direct, la diverse niveluri:
- pe keratinocite unde produc inflamaţie celulară cu eritem solar şi cancer;
-
pe sistemul imun al pielii producând imunosupresie;
- pe
melanocit provocând în final, bronzare.
UVA
acţionează prin mecanism indirect prin producerea de
radicali liberi la nivelul lipidelor, a proteinelor şi chiar al
ADN-ului celular cu alterarea structurii acestora şi peroxidare
lipidică. În final, ambele pot induce fotosensibilitate,
fotoalergie sau fototoxicitate, fotoîmbătrânire şi
chiar cancer cutanat.
Stratul de ozon, absoarbe o mare parte a radiaţiei UV, dar procesul de absorbţie depinde de luna din an şi de alte fenomene naturale.
Ora din zi , între orele 10:00 -14:00, pe suprafaţa terestră ajung aproximativ 60% din totalul radiaţiilor UV ale unei zile de vară. Privirea trebuie ferită de expunerea la radiaţiile solare ultraviolete între orele 10:00 -18:00, perioadă în care se intensifică şi radiaţia reflectată de diverse suprafeţe.
Altitudinea, intensitatea radiaţiei UV creşte cu altitudinea (la fiecare 1000 m creşte cu 10%) deoarece există mai puţin aer în atmosferă care să atragă radiaţia.
Poziţia geografică , intensitatea radiaţiei solare este maximă la Ecuator unde razele solare străbat mai rapid atmosfera iar la cei doi Poli intensitatea radiaţiei solare este minimă.
Suprafata, unele suprafeţe (zăpada, nisip, apă) reflectă o mare parte din radiaţia UV care ajunge la ele. Nisipul plajelor de pe litoral reflectă aproximativ 25% din cantitatea radiaţiei UV incidentă, iar zăpada proaspătă reflectă aproximativ 80-85% din UV.
Radiaţiile vizibileRadiaţiile vizibile (lumina) penetrează normal prin sticlă şi nu au efecte nocive.
Radiaţiile vizibile reprezintă lumina pe care reţina ochiului o sesizează având de multe ori culori diferite.
În afara celor şapte culori ale curcubeului există o infinitate de nuanţe intermediare pe care totuşi ochiul nostru nu le mai poate sesiza decat într-un număr limitat de culori.
Radiaţiile vizibile se produc prin saltul electronilor de pe o orbita mai înaltă pe una cât mai apropiată de nucleul atomic.
Atomul este un sistem oscilant care poate absorbi sau emite o radiaţie electromagnetică. Atomul trece dintr-o stare energetică în alta prin saltul electronului de pe orbita fundamentală pe o orbită superioară, atomul absoarbe energie iar la revenirea electronului de pe orbita superioară pe orbita fundamentală, atomul emite energie.
Energia radiaţiei emise la un salt al electronului în atom este egală cu diferenţa dintre energiile celor două orbite între care are loc saltul electronului. Cu cât această diferenţă este mai mare, cu atât frecvenţa radiaţiei emise este mai mare.
Radiaţiile vizibile constituie aproximativ 40% din totalul radiaţiei luminoase care atinge suprafaţa solului.
Prin poziţia sa anatomică şi rolul pe care îl îndeplineşte, ochiul este permanent supus stresului cauzat de lumină. Ţesuturile oculare absorb diferit radiaţiile luminoase în funcţie de lungimea de undă a acestora. Din analizele efectuate, s-a constatat că retina este mai sensibilă la lumina albastră (400-500nm) purtătoare de energie mărită cristalinul este vulnerabil la radiaţia ultravioletă învecinată (cuprinsă între 300-400nm) iar corneea este afectată de radiaţia UVC (doar în condiţii deosebite de atmosferă şi situaţia stratului de ozon stratosferic).
