Care au fost momentele cele mai importante din cariera Dvs. de până acum?
După terminarea Universităţii, au urmat o serie de specializări în ţară (Medicină Generală, Medicină Internă, Nefrologie) dar şi în străinătate în domeniul Nefrologiei (1992-Padova, 1994-Cambridge, 2000-Vicenza).
Am obţinut prin competiţie o serie de granturi naţionale şi internaţionale, alte granturi şi studii clinice multicentrice prin sponsorizare directă.
Sunt membru în comitetele de redacţie ale publicaţiilor ştiinţifice; am prezentat şi publicat în rezumat o serie de articole în cadrul unor congrese naţionale şi internaţionale, am publicat cărţi în cadrul unor edituri naţionale.
Actualmente sunt profesor universitar, şef al Clinicii de Nefrologie şi a Centrului de Hemodializă. Apartenenţa la Societăţi Ştiinţifice Naţionale şi Internaţionale:
• Societatea Română de Nefrologie (Vicepreşedinte: 2005-2009; Preşedinte: 2011-2013)
• Fundaţia Română a Rinichiului (Membru Fondator)
• Asociaţia Medicală Română
• Asociaţia Română de Ateroscleroză şi Lipidologie
• Asociaţia Română de Studiu al Obezităţii
• European Renal Association – European Dialysis and Transplantation Association
• International Society of Nephrology
• International Society of Peritoneal Dialysis
• Uniunea Medicală Balcanică
De ce aţi ales această specialitate? V-a adus suficiente motive de satisfacţie în plan profesional?
În anul 1990 am fost invitat de către directorul Direcţiei de Sănătate Dolj la o discuţie în legătură cu infiinţarea unui Centru de Dializă la Craiova, deoarece erau pacienţi cu boală cronică de rinichi în stadiul terminal care făceau dializa la Bucureşti, la Spitalul “Carol Davila”. La Ministerul Sănătăţii erau numeroase memorii prin care se solicita înfiinţarea unui Centru de Dializă la Craiova. Prof. Univ. dr. Nicolae Ursea m-a invitat la domnia sa în clinică, la Spitalul “Carol Davila” şi m-a convins să fac a doua specialitate - nefrologia - şi un Centru de Dializă la Craiova. Am răspuns acestei provocări şi am înfiinţat, cu ajutorul Prof. Univ. dr. G. F. Romagnoli de la Universitatea din Padova - Italia şi a prietenilor din Italia, Centrul de Hemodializă în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova - care a fost inaugurat în data de 11 iulie 1991. Apoi am înfiinţat Clinica de Nefrologie, iar la UMF din Craiova, Disciplina de Nefrologie, la care predau cursul de nefrologie studenţilor din anul IV. În anul 2005 am organizat la Craiova cel de-al 4-lea Congres Naţional de Nefrologie, iar în 24 - 26 octombrie 2013 am organizat, în calitate de Preşedinte al Societăţii Române de Nefrologie, cel de-al 8-lea Congres Naţional de Nefrologie. Am avut multe realizări şi satisfacţii profesionale în specialitatea de nefrologie. Toate acestea sunt argumente că a fost o alegere bună, a doua specialitate – nefrologia.
Care este rolul prevenţiei în boala cronică de rinichi, având în vedere că este o boală “tăcută”, la care manifestările sunt tardive şi în faze acute ale bolii?
Evoluţia epidemică a bolii cronice de rinichi este o problemă importantă de sănătate publică care afectează până la 10% din populaţia adultă din Marea Britanie, şi 11% în Statele Unite.
În România se estimează că aproximativ 2,2 milioane de persoane au boală cronică de rinichi şi numai 45.240 (2%) se regăsesc în raportările medicilor de familie (Cepoi, 2011), probabil cei cu RFG < 30 ml/min/1,73 m², când măsurile de profilaxie secundară sunt extrem de limitate.
De aceea, un program de prevenţie primară şi intervenţie în Boala cronică de rinichi, centrat pe medicii de familie, pare pe deplin justificat, mai ales că măsurile terapeutice de reducere a riscurilor – renale şi cardio-vasculare – există şi sunt eficiente.
Datele de care dispunem în ultimii ani, consolidează importanţa bolii cardio-vasculare în determinarea calităţii vieţii şi a prognosticului pacienţilor cu boală cronică de rinichi. Tot mai multe dovezi demonstrează că manifestările şi complicaţiile bolii cardiovasculare diferă în prezenţa bolii cronice de rinichi.
Morbiditatea şi mortalitatea de cauză cardiovasculară la pacienţii cu boală cronică de rinichi este mare, iar rezultatele obţinute în boala cronică de rinichi sunt grevate de prezenţa bolii cardiovasculare.
Societatea Română de Nefrologie împreună cu Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice derulează în prezent, „Studiul Naţional Privind Prevalenţa Prediabetului, Diabetului, Dislipidemiei, Supraponderii, Obezităţii, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi în România – PREDATORR -” şi apoi va fi posibilă elaborarea unui program de prevenţie a bolii cronice de rinichi în România.
Care sunt factorii de risc în apariţia şi dezvoltarea bolii cronice de rinichi? Care este rolul echipe-lor multidisciplinare în depistarea precoce şi preîntâmpinarea apariţiei şi dezvoltării bolii renale? Care este dinamica înregistrată de aceasta în ultimii ani?
Principalii factori de risc pentru apariţia bolii cronice de rinichi sunt:
• Diabetul zaharat
• HTA
• Vârsta >50 ani
• Boli cardio-vasculare (AP, IM, AVC, BVP)
• Boli structurale ale rinichiului, litiază renală, hipertrofie a prostatei)
• Boli sistemice (lupus eritematos sistemic etc.)
• Istoric familial pozitiv (rude de gradul I cu nefropatii sau aflate în tratament substitutiv renal: hemodializă, dializă peritoneală sau transplant renal)
• Insuficienţă Renală Acută în antecednete
• Hematurie sau proteinurie descoperite întâmplător
• Rinichiul unic (congenital şi chirurgical)
Populaţia care prezintă unul sau mai mulţi din aceşti factori de risc, este predispusă de a dezvolta boala cronică de rinichi, iar programul de prevenţie trebuie să vizeze, în primul rând, această categorie de populaţie. Boala cronică de rinichi (BCR) este o boală cu etiologie multifactorială şi necesită o abordare multidisciplinară. Echipa multidisciplinară pentru îngrijirea integrată a pacienţilor cu boală cronică de rinichi trebuie să includă medici de familie, nefrologi, diabetologi, cardiologi. Diagnosticul BCR în stadii iniţiale (1-2) depinde în mare măsură de medicii de familie şi de medidicii de alte specialităţi (diabetologi, cardiologi, urologi, reumatologi, internişti, gastroenterologi).
Creşterea depistării BCR în stadii iniţiale necesită implicarea în mai mare măsură a nefrologilor şi modificarea cadrului legislativ de acordare asistenţei medicale în ambulator. Creşterea eficienţei îngrijirii integrate a pacienţilor cu boală cronică de rinichi presupune colaboarea cu medicii de familie şi ameliorarea cadrului legislativ (investigaţii şi medicamente, tarife pentru consultaţii). Din păcate nu avem în România un Registru Naţional al bolnavilor cu BCR aflaţi în predializă, dar avem Registrul Renal Român pentru bolnavii dializaţi pentru care avem date precise.
Bolnavii dializaţi
Din anul 1996, numărul total al bolnavilor aflaţi în tratament la sfârşitul fiecărui an (bolnavi preva-lenţi) a crescut continuu şi atinge 10.470 în anul 2012.
Ritmul de creştere nu a fost însă constant: perioadei iniţiale de creştere rapidă (1996-2000; +32.7%/an) i-au urmat perioade de creştere mai lentă (2001-2003 şi 2004-2006), pentru ca ritmul să crească din nou la 7.8%/an în perioada 2007-2012 ca urmare a procesului de privatizare.
Există o relaţie inversă între ritmul anual de creştere şi numărul total de bolnavi prevalenţi (care este un indicator al populaţiei cu servicii de dializă): cu cât acoperirea necesarului de servicii de dializă este mai bună (deci, numărul bolnavilor trataţi este mai mare), cu atât ritmul de creştere scade. De aceea, pentru anul 2012 a fost anticipat un ritm anual de creştere de 7-8%.
Tendinţa ascendentă a ratei de creştere a numărului de bolnavi se va menţine până în 2017 -2018, după care va scădea.
Pentru anul 2014 rata de creştere prognozată este de 7-8%.
Dacă tendinţele actuale se menţin, la sfârşitul anului 2013 vor fi 11.000 bolnavi dializaţi, iar la sfârşitul anului 2014 - 11.400.
În cursul anului 2013 vor fi 3.600 bolnavi nou incluşi, iar în 2014, aproape 4.000.
Deşi Boala cronică de rinichi are o evoluţie anticipabilă care ar permite pregătirea din timp a pacienţilor pentru iniţierea tratamentului substitutiv renal, lipsesc programele adresate Bolii Cronice de Rinichi în predializă, inclusiv cele de educaţie a pacienţilor. De aceea, tratamentul substitutiv renal este frecvent început neplanificat, iar pacienţii nu pot alege în cunoştinţă de cauză modalitatea de tratament care le este cel mai bine adaptată. Iniţierea de programe de îngrijire a Bolii Cronice de Rinichi cu o componentă educaţională, ar avea şi avantajul redresării utilizării dializei peritoneale
Care sunt principalele obstacole cu care vă confruntaţi în activitatea Dvs.? Cum pot fie ele eliminate?
Obstacole şi provocări există la tot pasul, dar pot fi învinse cu profesionalism şi devotament. Ştiu că mă aflu pe un drum plin cu obstacole şi speranţa că le voi învinge mă motivează să merg înainte, fiind convins că acest drum duce la obiectivul fixat. (J.F.KENNEDY “dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri”).
Societatea Română de Nefrologie are colaborări cu Societăţi similare din Europa? Sau la nivel de spital? Există consultări? Luptaţi pentru anumite programe de sănătate finanţate de la buget?
SRN are colaborări şi parteneriate, în primul rând cu alte Societăţi din România:
- Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice, Societatea Română de Medicină Internă, Societatea Română de Hipertensiune.
- Societatea Română de Nefrologie a participat la constituirea Alianţei Române de combatere a HTA (ARCHA) alături de: Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Medicină Internă, Societatea Română de Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice, Societatea Română de Neurologie, Societatea Română de Gerontologie şi Geriatrie, Societatea Naţională de Medicina Familiei.
Societatea Română de Nefrologie a participat la Forumul Naţional de Prevenţie pentru un Acord de Parteneriat - Alianţa Bolilor Cronice din România - care reuneşte 15 Organizaţii medicale non-profit (Societăţi, Federaţii, Institute şi Fundaţii) reprezentând peste 15.000 de medici specialişti din România.
Societatea Română de Nefrologie este afiliată la Asociaţia Europeană de Nefrologie- ERA-EDTA - şi la Societatea Internaţională de Nefrologie –ISN- şi derulează programe împreună cu aceste Societăţi.
Societatea Română de Nefrologie “luptă” pentru înfiinţarea Registrului Renal al pacienţilor cu BCR în predializă şi pentru elaborarea unui Program Naţional de Prevenţie a Bolii Cronice de Rinichi. Ambele sunt posibile după ce vom avea datele finale din „Studiul Naţional Privind Prevalenţa Prediabetului, Diabetului, Dislipidemiei, Supraponderii, Obezităţii, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi în România – PREDATORR-”. Cum apreciaţi nivelul de dotare şi înzestrare al centrelor de dializă din România?
Numărul total al centrelor de dializă a crescut într-un ritm mai mic (2,5%), dar numărul centrelor private creşte, în timp ce acela al centrelor publice a scăzut. La sfârşitul anului 2012 existau 137 centre de dializă, dintre care 57 publice şi 80 private. Nivelul de dotare al centrelor private de dializă este la standarde europene. Majoritatea centrelor publice de dializă nu au acelaşi nivel de dotare, din lipsa investiţiilor. Ponderea centrelor publice ca număr de bolnavi trataţi este în scădere şi se menţine la cel mai jos nivel din 2007 (12%). Deoarece centrele publice din spitale funcţionează ca suport pentru centrele ambulatorii, este obligatorie menţinerea unor staţii publice de dializă, cel puţin în spitalele judeţene.
• Sectorul public are o pondere care s-a stabilizat la 12% din totalul bolnavilor trataţi şi funcţio-nează ca suport al centrelor ambulatorii. Reducerea ponderii sectorului public sub această limită este periculoasă. Dezvoltarea tehnologică şi cercetarea medicală au înregistrat şi pentru Nefrologie progrese notabile în ultimele decenii?
Cercetarea ştiinţifică fundamentală şi dezvoltarea tehnologiei medicale, chiar a nanotehnologiei (nanomedicinei), au determinat progrese spectaculoase ale nefrologiei ca specialitate şi a metodelor de substituţie a funcţiei renale, în ultimele decenii. Aceste progrese sunt în beneficiul pacienţilor în primul rând, dar şi al societăţii, pentru că boala cronică de rinichi are un mare impact social. Într-un raport al O.M.S., boala cronică de rinichi se situează pe locul doi, după bolile cardiovasculare, ca şi costuri enorme pentru îngrijire.
Cum preconizaţi că poate fi rezolvată problema transplantului renal? Există programe naţionale care să reglementeze această activitate? Care este rolul Ministerului Sănătăţii şi a CNAS în derularea acestor programe?
Transplantul renal are avantaje medicale şi economice faţă de dializă, dar are o pondere încă mică în România. Deşi în creştere de la 2% în 2007, numai 8% dintre bolnavi au început terapia de substituţie a funcţiilor renale prin transplant renal în anul 2012. Datele nu sunt însă acurate, deoarece sunt estimate, plecând de la raportările centrelor de dializă (care se referă numai la bolnavii transplantaţi non-preemptiv) şi ale unuia dintre centrele de transplant, neexistând un registru de transplant funcţional. Cea mai mare parte a grefelor provin de la donatori cadavru (53%), ceea ce constituie un progres faţă de anii anteriori, când grefele de la donatori vii dominau.
• Transplantul renal are o pondere în creştere, iar grefele de la donator cadavru preponderă, dar acoperă încă în mică parte necesarul de tratament substitutiv renal (8% dintre bolnavii incidenţi).
• Necesarul anual este de cel puţin 400 transplanturi renale finanţate, pentru ca transplantul să contribuie efectiv la rezolvarea problemei tratamentului substitutiv renal în România.
• De asemenea, ar trebui introdusă raportarea obligatorie către Registrul Renal Român a bolnavilor transplantaţi, pentru a avea o evidenţă corectă.
Antofi Mariana
Am un baiat de16ani de la 3 ani are Glomerunonefrita ,Sindrom nefrotic cu recăderi frecvente nu i merge bine de loc lau diagnosticat si cu Artita juvenila va rog sa mi spuneti ce pot face sa i se stagneze boala sau daca pot sai fac un alfel de tratament si unde .Va rog mult sau daca stiti vrun caz asemanator care sa vindecat.
Feb. 13, 2015, 8:21 p.m.Baciu Nastasia
Sa luati legatura cu dr. DENIS. Telefon 0722739931. Poate va ajuta dansul
June 22, 2015, 1:24 p.m.Baciu Nastasia
denis@recuperare-terapiialternative.ro
June 22, 2015, 2:37 p.m.