Redactia Saptamana Medicala
Fumatul, stilul de viaţă sedentar, consumul crescut de grăsimi, obezitatea acţionează negativ asupra organismului uman producând dezechilibre. Un astfel de dezechilibru este reprezentat de excesul de grăsimi pe care sângele îl transportă în organism. Cu timpul, aceste grăsimi se depun pe pereţii interni ai arterelor făcându-le mai puţin elastice. Ele se depun cu predilecţie la bifurcaţiile acestora, cele mai frecvente locuri fiind la nivelul membrelor inferioare, rezultând zone care îngustează lumenul arterial şi care fac dificilă circulaţia sângelui, dând boala cunoscută sub numele de arteriopatie cronică obliterantă a membrelor inferioare.
Principalele simptome sunt reprezentate de:
durere, care apare în muşchii gambei, la distanţe de mers care scad progresiv (500 m, 200 m , 50 m) şi care obligă pacientul să se oprească. Această durere dispare după un repaus de 5-10 minute şi reapare după reluarea activităţii fizice (mers) la aceeaşi distanţă;
senzaţie de amorţeală, „furnicături” la nivelul piciorului şi gambei;
piciorul afectat este mai rece decât celălalt chiar şi când este acoperit cu mai multe pături.
Depunerea de grăsimi la nivelul peretelui arterial determină formarea de obstacole care îngustează progresiv lumenul arterial, făcând dificilă trecerea sângelui prin aceste zone. Ritmul în care se depun aceste grăsimi este diferit de la o persoană la alta. Important de ştiut este că toate ţesuturile aflate după această zonă de îngustare vor primi mai puţin sânge şi substanţe nutritive decât normal şi vor începe să sufere. Această suferinţă se traduce prin diminuarea pilozităţii la nivelul piciorului, scăderea forţei musculaturii gambei, pielea devine mai uscată.
Boala evoluează în mai multe etape. Decelarea ei în fazele incipiente oferă posibilităţi multiple de tratament, începând de la regim alimentar asociat cu exerciţii de mers, la tratamentul medicamentos şi până la intervenţia chirurgicală.
Trecerea de la o etapă la alta este stabilită uşor cu ajutorul ecografiei Doppler vasculare, arterială în special. Această investigaţie este o investigaţie nedureroasă, neinvazivă, cu cost redus, care poate fi repetată câte ori este nevoie, fără risc de iradiere. Ea poate şi trebuie făcută atât înainte, cât şi după intervenţia chirurgicală. Prin intermediul ei se stabileşte cu precizie dacă există îngustări la nivelul arterelor membrelor inferioare, care pot fi uşor măsurate. Prin intermediul acestor măsurători se încadrează bolnavul într-un stadiu evolutiv al bolii şi la atitudinea de adoptat.
Este important ca boala să fie surprinsă în stadiu incipient, când prin modificarea stilului de viaţă (activitate fizică, alimentaţie) şi asocierea unui tratament medicamentos minim rezultă un efect benefic maxim, pacientul simţind o ameliorare imediată. Mai important este ca pacientul să fie instruit şi avertizat de complicaţiile bolii (amputaţia).
Un examen ecografic Doppler arterial făcut periodic (la 6 sau la 12 luni în funcţie de stadiu bolii) urmăreşte evoluţia bolii şi stabileşte momentul când necesită schimbarea tratamentului şi o eventuală intervenţie chirurgicală.
Este mult mai uşor să previi decât să tratezi complicaţiile oricărei boli!
