Redactia Saptamana Medicala
Tot mai multe persoane, fie că sunt adolescenţi ce învaţă sau adulţi lucrând cu program plin sau redus, au trecut încet-încet, de la “bârfa mică” la o cafenea sau în parc, la cea virtual, prin chat. Calculatorul face prin el însuşi lucrurile mai curate şi mai safe. La adpostul lui, lucrurile sunt spuse exact aşa cum vrem, pentru că, oricât de impulsivi am fi, tasta delete ne stă la dispoziţie până în ultima secundă.
Când o persoană se retrage în spatele calculatorului comunicând virtual cu oamenii pe care îi poate întâlni şi cu care poate schimba informaţii mult mai complexe, atunci chatul îl sărăceşte ca fiinţă şi îl reduce încet-încet la un consumator de cuvinte şi de stiri superficiale.
Chatul ne ajută când:
- avem un program strict şi nu putem pleca de la locul unde suntem, însă avem timp pentru a schimba câteva vorbe cu persoane la care ţinem
- avem prieteni care sunt departe şi aceasta este singura formă de comunicare pe care o avem cu ei, în afară de telefoane
- am plecat din oraşul în care am stat şi ne-am făcut mulţi prieteni şi mai schimbăm din când în când informaţii despre ce se mai întâmplă cu noi
- interacţionăm cu oameni pe care nu îi cunoaştem, dar cu care avem interese comune. Folosim acest mijloc de comunicare pentru schimburi de informaţii în primul rând, şi abia apoi pentru a relaţiona cu cineva.
Chatul ne poate îndepărta de viaţa reală atunci când:
- Îl folosim ca pe o compensaţie a unor neîmpliniri sau conflicte din viaţa reală. De exemplu, când apar conflicte nerezolvate în cuplu, în loc să recunoaştem problemele şi să ne concentrăm asupra lor pentru a le rezolva, preferăm să “comunicăm” cu o persoană virtual, care este aşa cum vrem noi să fie. În astfel de situaţii, riscăm să pierdem contactul cu dimensiunile reale ale unei relaţii, ne implicăm tot mai puţin în relaţia constantă din viaţa noastră, ne mutăm centrul de greutate afectivă în relaţia virtual şi până la urmă ne putem distruge lucrurile reale pe care le avem.
- Îl preferăm chiar şi când avem ca alternativă să ieşim afară, pentru a petrece timp cu prietenii. Chiar dacă avem sentimentul că stăm de vorbă şi că nu este nici o diferenţă faţă de comunicarea directă, se produce o izolare socială care poate în timp să ducă la inadaptare şi la probleme serioase de comunicare.
- Îl preferăm pentru a ne comunica problemele unor necunoscuţi sau prieteni virtuali, în loc să ne căutăm prieteni reali cu care să împărtăşim acele probleme. Deşi avem sentimentul că ne protejăm, de fapt devenim mai vulnerabili şi mult mai expuşi decât am face-o investind încredere într-o persoană pe care o cunoaştem şi care ne-a mai fost alături.
Folosim internetul pentru a ne construi diferite identităţi şi pentru a comunica cu diferite persoane. Această variantă ne poate crea probleme de personalitate, depresie şi dificultăţi de adaptare.
Comunicarea verbală este doar o parte a comunicării. Gesturile, atingerea, privirile care însoţesc cuvintele sunt cel puţin la fel de importante. Folosind virtualul fără a ne lăsa folosiţi de el ne asigurăm că nu suntem victimele unei dependenţe ce risc în timp să ne distrugă relaţii reale, timp petrecut împreună cu prieteni reali, în locuri ce există cu adevărat. Visul este frumos şi necesar în msura în care ne construieşte o motivaţie pentru a face şi lupta pentru mai mult, nu pentru a “dormi” mai mult.
ina 62
nu
Feb. 14, 2013, 5:07 p.m.arabela
sunt frumosi
Oct. 12, 2013, 2:04 a.m.Ionel
Cine dorește să vina pe un chat frumos http://un-vis.ro/?ID=2016
May 16, 2018, 8:52 a.m.