Discopatia lombară (DVL) se caracterizează prin durere de spate localizată în regiunea lombară sau care iradiază spre fesă şi de-a lungul membrului inferior, respectând anumite trasee nervoase.
Durerea lombară se mai numeşte şi lombalgie, putând evolua spre criza de lumbago, fiind însoţită de blocaj al zonei, datorată contracturii musculaturii paravertebrale.
Când durerea din regiunea lombară iradiază spre fesă sau de-a lungul membrului inferior se numeste lombosciatică.
Suferinţa se află în legatură cu o afecţiune discală ce evoluează în patru faze.
Iniţial, durerea este localizată şi este determinată de o deplasare cu revenire a discului intervertebral.
Dacă această deplasare nu mai este însoţită de revenire, se instalează hernia de disc. Aceasta prezintă risc crescut de interventie neuro-chirurgicală spre a elibera rădăcina nervoasă din conflictul discoradicular ce se instalează.
DVL afectează în medie, între 75-80% dintre adulţii activi, într-un anumit moment al vieţii lor.
Este bine de ştiut că recuperarea unei crize de discopatie vertebrală lombară, în special în situaţia în care s-a produs hernierea discului intervertebral, durează până la 6 săptămâni.
Poziţia ideală, indicată pentru ameliorarea crizei acute este în întins sau culcat pe un plan dur. Şederea pe scaun sau în picioare agravează durerea şi semnele însoţitoare (precum rigiditatea zonei lombare).
Tratamentul prin exerciţii al DVL
Tratamentul discopatiei vertebrale lombare urmăreşte:
-Ameliorarea durerii
-Promovarea vindecării ţesuturilor suferinde
-Miorelaxarea regională
-Revenirea la mobilitatea avută anterior
-Educaţia pacientului în vederea prevenirii instalării altor episoade
-Revenirea pacientului la activităţile sale anterioare.
Tratamentul durerii lombare acute constă din repaus la pat, tratament medicamentos şi efectuarea unui program de exerciţii.
De cele mai multe ori, repausul la pat sau pe un plan dur, pentru o durată cuprinsă între 2-7 zile, reprezintă cel mai eficient tratament.
În contextul DVL, specialiştii propun două tipuri de posturi sau exerciţii de redresare: McKenzie (se bazează pe extensia posterioară pasivă) şi Williams (se bazează pe exerciţii efectuate pe flexia coloanei vertebrale). Ambele tipuri prezintă indicaţii, limite şi contraindicaţii.
Programul de exerciţii:
1.Tehnica McKenzie este o formă pasivă de manipulare a coloanei vertebrale şi constă în:
-mişcarea de extensie a coloanei lombare, ce se execută din culcat pe burtă, în sprijinit pe coate, antebraţe şi palme; se impinge în punctele de sprijin şi se extinde spatele, cât se poate de mult,
-o variantă o reprezintă extensia coloanei vertebrale din şezând pe burtă, simultan cu mişcarea de îndepărtare prin lateral a braţelor de trunchi, cu revenirea lor,
-mişcarea de flexie a coloanei lombare, prin ridicarea genunchilor la piept, ajutat cu ambele mâini şi coborârea lor lentă, ce se execută din poziţia culcat pe spate,
-mişcarea de flexie a coloanei se mai poate executa din şezând pe scaun, iar trunchiul şi braţele se apleacă în faţă, printre picioare, mâinile atingând podeaua.
2.Tehnica exerciţiilor de flexie Williams reprezintă o modalitate de stabilizare izometrică musculară locoregională. Ele sunt exerciţii posturale. Mişcările se execută astfel:
-din poziţia culcat pe spate, se ridica trunchiul pe bazin, cu sprijin pe talpă şi cu genunchii îndoiţi iar mâinile ating picioarele prin aplecarea înainte a trunchiului,
-o variantă a acestei poziţii este semiridicarea sau semiflexia anterioară a trunchiului pe bazin, cu braţele încrucişate pe piept şi genunchii îndoiţi,
-din culcat pe spate, cu mâinile pe abdomen şi genunchii îndoiţi, se ridică bazinul de pe sol şi se menţine poziţia,
-din îngenunchiat, se apleacă trunchiul înainte, cu braţele întinse în faţă, până cand şezutul ajunge pe călcâie,
-din picioare, se apleacă trunchiul în faţă, cu mâinile întinse, concomitent cu execuţia unei genunflexiuni, fără ca talpa să se desprindă de pe sol, mâinile luând contact cu solul în faţa picioarelor,
-din poziţie ghemuită, se întinde un picior în spate iar celălalt este cu genunchiul îndoit, în faţă, sprijinul fiind mâinile care se află lateral; se execută apăsarea bazinului spre în jos,
-din atârnat cu spatele la spalier şi bratele întinse, se execută ridicări ale genunchilor la piept.
Prevenirea apariţiei DVL se poate realiza dacă ţinem cont de următoarele:
-Ridicarea greutăţilor se va face prin flexia genunchilor şi şoldurilor, nu prin aplecarea trunchiului în faţă.
-La birou se va sta pe un scaun al cărui spătar ia contact cu spatele în două puncte, lombosacrat şi la nivelul umerilor iar picioarele vor fi ridicate de la sol şi sprijinite pe un suport, genunchii fiind îndoiţi în unghi drept.
-Relaxarea coloanei vertebrale se va face în poziţie culcată, pe o parte, de asemenea, pe burtă dar cu o pernă mare sub bazin sau pe spate, cu genunchii flectaţi (îndoiţi)
-Sportul recomandat este înotul, în special pe spate.
Contact
Facebook Sef lucr. Dr. Georgiana-Ozana Tache
Blog Sef lucr. Dr. Georgiana-Ozana Tache
voiculet
salut sunt voiculet corneliu-florin si am discopatie din anul 2010 pina aniul 2014 si nu stiu de ce nu trece dicopatia nu am facut nicodata execiti pentru dicopatia si urmez sa fac tratament si am facut radiografie la discopatia.
Nov. 24, 2014, 9:08 p.m.