As. Univ. Dr. Oana Petrea
Starea de graviditate se caracterizează prin multiple schimbări fiziologice, care inevitabil se asociază cu o diversitate de simptome dintre care cele mai frecvente sunt cele din sfera gastrointestinală, precum constipația, grețurile, pirozisul și prezența hemoroizilor complicați. Indiferent că s-au confruntat cu constipație în trecut sau au dezvoltat constipație pe parcursul sarcinii, între 35% și 39% dintre gravide sunt afectate de această manifestare în primul, respectiv în al doilea trimestru de sarcină. În cadrul celui de-al treilea trimestru de sarcină precum și în perioada postnatală, prevalența constipației ajunge la 20%, respectiv 17% din cazuri.
În termeni generali, definiția constipației la gravide nu diferă de cea din populația generală, aceasta reprezentând un sindrom clinic caracterizat printr-o serie de manifestări, precum senzația de evacuare incompletă, necesitatea depunerii unui efort suplimentar pentru realizarea defecației, alături de eliminarea unui număr redus de scaune (sub trei/săptămână), cu o consistență crescută.
Factori de risc
Este binecunoscut faptul că în populația generală, sexul feminin și vârsta înaintată sunt principalii factori de risc pentru dezvoltarea constipației cronice. De altfel, majoritatea factorilor de risc prezenți în populația generală sunt întâlniți și în cazul stării de graviditate. Preponderent însă, în sarcină, se pare că istoricul de constipație, dieta săracă în fibre vegetale, alimentele condimentate, sedentarismul, obezitatea, depresia, vârsta înaintată, istoricul de naștere prin cezariană și iminența de avort joacă un rol important în apariția constipației. Totodată, suplimentele cu preparate de fier și vitaminele prenatale pot fi răspunzătoare de constipația funcțională din sarcină.
Scăderea activității fizice odată cu avansarea sarcinii și creșterea gravidei în greutate contribuie la instalarea constipației. Totodată, o serie de suplimente pe bază de fier și/sau calciu au ca efect secundar constipația. Nu în ultimul rând, în cel de-al treilea trimestru de sarcină, uterul mărit în volum va încetini tranzitul intestinal prin exercitarea unui efect mecanic, de compresie directă.
Tratament
Conduita terapeutică în cazul gravidelor cu constipația funcțională este centrată în principal către adoptarea unor măsuri non-farmacologice de schimbare a stilului de viață și a dietei. Dacă aceste măsuri inițiale sunt lipsite de rezultate se recomandă recurgerea la o serie de măsuri farmacologice indicate în cazuri atent selecționate.
Măsurile non-farmacologice au drept scop adoptarea unei diete bogate în fibre vegetale prin introducerea în alimentație a fructelor și legumelor proaspete, a cerealelor, alături de o hidratare corespunzătoare (minim 8 pahare de apă/zi), cu evitarea alimentelor procesate, conservate, sărace în fibre. De asemenea, sunt recomandate mesele fracționate, dese, mai ales în al doilea trimestru de sarcină, cu scopul evitării meteorismului abdominal. Practicarea unor exerciții fizice regulate, de intensitate ușoară/moderată, poate ameliora simptomele de constipație ale gravidei.
Măsurile farmacologice sunt recomandate pentru tratamentul constipației cronice la gravide în cazurile non-responsive la instituirea măsurilor igieno-dietetice. De subliniat este faptul că alegerea și administrarea laxativelor trebuie să țină cont de eficiență, tolerabilitate și de absența efectelor teratogenice și a tulburărilor neuropsihice.
În cazul constipației prin tulburări de evacuare, un rol adjuvant îl poate avea și administrarea de supozitoare (glicerină), care acționează prin stimularea receptorilor mucoasei ano-rectale.
Majoritatea formelor de constipație din cadrul sarcinii sunt forme ușoare, cu răspuns favorabil la creșterea aportului de fibre vegetale și hidratare adecvată. Totuși, atunci când apar, principalele complicații întâlnite sunt legate de dezvoltarea hemoroizilor interni și/sau externi complicați cu tromboză, precum și a impactului fecal.
