Prof. Univ. Dr. Florin Stamatian
Conform OMS nașterea prematură se definește ca orice naștere care survine înainte de 37 săptămâni complete de amenoree (SA) sau la mai puțin de 259 de zile de la data primei zile a ultimei menstruații, iar un copil prematur era definit de o greutate la naștere <2500g.
În funcţie de vârsta gestaţională la care se produc, naşterile premature au fost clasificate în:
- prematuritate extremă-5% din ele apar la mai puțin de 28SA
- prematuritate severă-15% între 28 si 31 SA
- prematuritate moderată-20% între 32 și 33SA
- prematuritate tardivă (near term) - 60-70% între 34 și 36 SA(3)
Sau - foarte precoce (sub 28 SA, având o frecvență de 0,28%)
- precoce (28 - 32 SA, cu o frecvență de 2,2%)
- tardive (33 – 36 SA, având o frecvență estimată la 8,9%)
Incidența nașterii premature
Se estimează că aproximativ 15 milioane de copii se nasc prematur în fiecare an. Aproape 1 milion de copii mor în fiecare an din cauza complicațiilor unei nașteri premature. Cei mai mulți dintre supraviețuitori se confruntă pe perioada vieții cu dizabilități de învățare, probleme de vedere sau de auz.
La nivel global, prematuritatea reprezintă principala cauză de deces neonatal și a doua cea mai frecventă cauză de deces la copiii cu vârsta sub 5 ani.
În România incidența nașterilor premature este de aproximativ 7-8%, 2-6% în țările din Europa Occidentală, 8%în 2010 în Anglia, dar mai mult de 60% din nașterile premature apar în Africa și Asia.
Costurile prematurității
Costul anual al nașterilor premature în SUA a fost estimat în 2006 la $26.2 bilioane, sau $51,000 per prematur. Îngrijirile medicale au inclus costurile până la 5 ani pentru copii născuți prematuri, costurile îngrijirii materne pe perioada spitalizării, și costurile intervențiilor precoce.
Costul prohibitiv a patru dizabilități incluzând paralizia cerebrală, retardul mental, disfuncțiile vizuale și pierderea auzului, au fost și ele luate în calcul. Cu toate acestea copiii născuți prematur sunt la risc și pentru alte comorbidități pe termen lung incluzând astmul, probleme de învățare, deficit de atenție, probleme emoționale.
Ca adulți, cei născuți prematur sunt de asemenea predispuși la rezinstență la insulină și hipertensiune arterială comparativ cu cei născuți la termen.
În Anglia, un studiu a demonstrat că prematuritatea moderată și târzie este asociată cu costuri semnificativ mai crescute (£4657) în primii doi ani de viață, comparativ cu costurile necesare pentru nou-născuții la termen.
În Olanda, un alt studiu a pus în evidență atât diferențele de cost dintre îngrijirea prematurilor și nou-născuților la termen, cât și diferențele dintre costul sarcinilor unice și multiple terminate înainte de 37 săptămâni. Astfel pentru sarcinile unice, peakul costurilor totale a fost la 25 săptămâni (€88,052 per naștere), comparat cu 27 săptămâni pentru sarcinile multiple (€169,571 per naștere). Costurile totale au scăzut simțitor cu creșterea duratei sarcinii.
Prognosticul fetal
Mortalitatea și morbiditatea în nașterea prematură sunt invers proporționale cu vârsta gestațională și greutatea la naștere. Prematurii cu greutate extrem de mică la naștere care sunt născuți în centre terțiare au un prognostic mult mai favorabil decât cei născuți în centre primare sau secundare și apoi transferați către centrele terțiare. Prematurii născuți la 22-25 săptămâni de gestație ce au primit antenatal doza uzuală de corticosteroizi au o rată a mortalității și a complicațiilor mai scăzută comparativ cu cei care nu au fost expuși cortisteroizilor. Nașterile premature sunt responsabile de aproximativ 70% din decesele neonatale și 36% din decesele copilăriei, cât și de 25-50% din cazurile de deficit neurologic la copii. În 1992 FDA (the US Food and Drug Administration), a aprobat terapia cu surfactant exogen pentru sindromul de detresă respiratorie (SDR), conducând la o îmbunătățire considerabilă a ratelor de supraviețuire. Între anii 1994-1996, rata de supraviețuire a nou-născuților cântărind mai puțin de 1000g era 74.9%, în timp ce supraviețuirea acelorași nou-născuți în condițiile necesității de resuscitare cardiopulmonară la sala de naștere era substanțial scăzută-53.8%.
Principalele trei cauze de mortalitate la copiii născuți cu o greutate sub 1000g sunt insuficiența respiratorie, infecția și malformațiile congenitale. Infecția lichidului amniotic ce conduce la pneumonie reprezintă principala cauză de mortalitate. În cazul copiilor prematuri cu un defect cardiac congenital, excluzând persistența de canal arterial, ratele actuale de supraviețuire sunt de 51% la 10 ani, în timp ce copiii cu malformații cardiace născuți și prematur au un prognostic substanțial mai prost decât copiii care prezintă doar una din aceste condiții. Malformațiile congenitale reprezintă un factor de risc independent pentru mortalitate și morbiditate în nașterea prematură.
Obiective specifice
- reducerea riscurilor asociate prematuritatii prin evaluarea prenatala a riscului individual
- creterea acesibilitatii precoce si regulate a populatiei la serviciile de asistenta prenatala cu inalta calificare
- elaborarea unui program extensiv de informare publica
- coordonarea unui program de documentare si cercetare multicentrica
- elaborarea in colaborare cu SOGR si CMR a unui ghid de managemet a nasterii premature.
- Inroducerea in practica clinica a unor noi produse farmacologice pentru diagnosticul si prevenirea nasterii premature (fibronectina, atosiban, progestative, etc) cu elaborare protocoalelor de administrarea si monitorizarea acestora
