Psiholog Fulop Cristina
Dacă plecăm de la ideea că, din perspectiva psihologică, relațiile interpersonale sunt direct corelate cu nivelele de dezvoltare personală, de sănătate psihoemoțională și evidențiate la nivel comportamental și atitudinal, ca expresie a armoniei interioare, atunci despre prietenie se poate discuta doar în termeni de reciprocitate.
Prietenia este despre o relație complexă, relație care are menirea de a satisface prin creștere și dezvoltare, pe ambii protagoniști ai relației, protagoniști ce se aleg unul pe celălalt conform atât unor criterii subiective, cât și a unora obiectiv măsurabile. O relație de prietenie este fundamentată pe o scară de valori comune, pe încredere reciprocă și pe interese cumva, similare. La fel ca și în relația de cuplu, și în prietenie, complexitatea relației poate atinge profunzimi semnificative. În general, prietenii privesc în direcții similare și au adesea percepții asemănătoare asupra realității, poate și datorită faptului că, de cele mai multe ori, se află în etape analoge ale vieții…
Prietenii ne oglindesc trăsături și comportamente și este important să asumăm că asta ne ajută să ne cunoaștem și să ne definim ca indivizi, într-un proces ce comportă intensități diferite, în funcție de vârsta indivizilor, dar mai ales de durata și istoria relației respective. Acest proces este de fapt valoros pentru că așa reușim să ne trasăm unele contururi ale personalității, mai cu seamă pentru că relația de prietenie este despre a da și a primi, a accepta și a dărui suport, acceptare, respect, apreciere și afecțiune. Poți cuantifica prietenia reală atunci când te poți bucura într-un mod autentic pentru orice bucurie sau reușită a celuilalt, chiar dacă efectele nu te implică nicicum pe tine…
Și, așa cum se spune, “prietenul este acela pe care îl chemi în miezul nopții și vine imediat” se referă și la a împărtași trăiri mai puțin pozitive și a aștepta și primi sprijin, în situații delicate. Fără prieteni, viața noastră ar fi cu siguranță mai goală, mai tristă, dar mai ales, mult mai dificil de gestionat. Posibilitatea de a ventila emoții negative și de a împărtăși experiențe neplăcute și/sau nefericite, sunt și despre apartenență și intimitate, ceea ce în final înseamnă confort și posibil pentru unii dintre noi, chiar securitate psiho-emoțională.
Există credința destul de răspândită că prieteni adevărați pot fi doar aceia cu care am creat relații în copilărie și adolescență și că, odată trecute aceste vârste, șansa prieteniilor adevărate a trecut. Realitatea este însă diferită, în sensul că prieteniile cele mai prețioase se structurează de cele mai multe ori la vârsta adultă, atunci când alegem cu mai multă înțelepciune și mai puțin conjunctural. Maturi fiind, cel mai probabil vom evolua în aceeași direcție pe parcursul a mulți ani, având astfel șansa să ne însoțim poate, pentru toată viața.
