Redactia Saptamana Medicala
Fistula arteriovenoasă este o comunicare între o arteră și o venă prin care sângele circulă direct, ocolind vasele capilare. Fistulele arteriovenoase sunt create chirurgical în vederea dializei de către chirurgul vascular, cu scopul de a asigura un debit sanguin crescut, necesar pentru procedura de dializă la pacienții cu afecțiuni renale severe.
Intervenția chirurgicală este una relativ simplă, nedureroasă, care se realizează cu anestezie locală și care durează aproximativ 30–45 minute. Locul de elecție pentru crearea fistulei arteriovenoase este la nivelul plicii cotului, unde se creează o comunicare între o arteră și o venă a membrului superior, dar astfel de fistule se pot realiza și în alte regiuni ale corpului. Practic, prin intermediul fistulei se şuntează vena la arteră, iar sângele din arteră va trece în venă. Crearea unei fistule arteriovenoase este considerată cea mai eficientă și cea mai durabilă metodă de acces pentru dializă.
De ce este necesară o fistulă arteriovenoasă pentru efectuarea dializei?
Hemodializa reprezintă filtrarea sângelui din organism cu ajutorul unui aparat, printr-un circuit exterior, cu reîntoarcerea sângelui prin abordul unui cateter venos sau al unei fistule arteriovenoase. Practic, aparatul de dializă suplinește rolul rinichiului.
Pentru o bună circulație a sângelui prin circuitul aparatului de dializă, este nevoie de o presiune sanguină de tip arterial iar peretele arterial nu permite puncționări repetitive, la intervale scurte de timp. Din acest motiv se practică fistula arteriovenoasă, presiunea sângelui arterial dilatând vena, care dispune de un perete suplu și ușor de puncționat. Astfel, prin abordul venos la nivelul fistulei, se accesează sânge arterial.
Care sunt complicațiile Fistulei arteriovenoase?
Statistic, principalele complicații sunt:
- trombozarea fistulei (formarea de cheaguri vasculare),
- dezvoltarea anevrismală (dilatație anormală) a venei arterializate, urmată de sângerare sau ruperea anevrismului venos arterializat,
- infectarea fistulei cu dezvoltarea unor pseudo-anevrisme anastomotice
- la locul de puncție, sindromul de furt arterial cu producerea unei ischemii (deficit circulator local prin micsorarea afluxului de sânge arterial, datorita unui obstacol în calea circulației arteriale) la nivelul membrului respectiv.
Pentru o întreţinere corespunzătoare a fistulelor arteriovenoase, se recomandă evitarea traumatismelor la nivelul membrului cu fistula arteriovenoasă, dezinfectarea fistulei înaintea puncţionării şi menţinerea unei tensiuni arteriale sistolice între 120–140 mm Hg.
Colectivul Sectiei Chirurgie cardiovasculara din SCUMC București a efectuat recent o intervenție inedită de extirpare a unei fistule arteriovenoase de dializă anevrismală. Fistula fusese efectuată chirurgical în urmă cu 14 ani, într-un serviciu pentru insuficiență renală în stadiul de dializă. Deși degenerarea anevrismală este o complicație uzuală a fistulelor de angio-acces utilizate timp îndelungat, în cazul de față, echipa medicală s-a confruntat cu un caz particular, determinat de dimensiunile gigante ale fistulei arteriovenoase (lungime 30 cm si diametrul maxim 10 cm), calcificările, aderențele și tromboza, toate acestea reprezentând o provocare pentru protocolul chirurgical, pre si post-operator.
Intervenția, efectuată sub anestezie generală, a durat două ore și s-a desfășurat fără incidente. Fistula anevrismală avea dimensiuni impresionante, fiind bine circulată deși era puternic incărcată cu material trombotic.
Echipa operatorie a fost constituită din: Col. medic dr. Liviu Stan, medic primar chirurgie cardiovasculară, Șeful secției, Cpt. medic dr. Alin Toader, medic specialist chirurgie cardiovasculară, dr. Ramona Constantin, medic rezident chirurgie cardiovasculară și Cpt. medic dr. Cristina Jianu, medic specialist ATI.
