Dr. Elvira Bratila
Doamna profesor Elvira Brătilă a avut amabilitatea de a ne spune pentru cititorii noștri câteva lucruri esențiale despre particularitățile endometriozei și câteva date despre prevalența bolii la noi în țară.
Aproape peste tot în lume prevalența endometriozei este raportată la 10% din populația generală. Foarte frecvent este diagnosticată la pacientele cu infertilitate, în contextul identificării cauzei infertilității, prin intervenții chirurgicale exploratorii, leziunile de endometrioză fiind frecvent descoperite în urma acestor intervenții.
Intervențiile laparoscopice au adus un plus, din acest punct de vedere, pentru diagnosticare dar și pentru excizarea leziunilor ce afectează capacitatea de reproducere. Din păcate, pacientele aflate în perioada de pre-menopauză care dezvoltă fibroame uterine sau care au suferit ani de zile de dureri cronice pelvine ne-diagnosticate, paciente de 47-50 de ani, nu au avut această șansă la vârstă fertilă-20-30 de ani-când laparoscopia nu era era încă o practică medicală consacrată. Nediagnosticate la timp, unele dintre aceste paciente au pierdut oportunitatea de a rămâne însărcinate. Deseori găsim leziuni vechi de endometrioză, când operăm paciente cu vârsta peste 45 de ani pentru fibrom uterin, pentru leziuni de col sau pentru dureri cronice pelvine și găsim țesuturi fibrotice inclusiv de endometrioză profundă care afectează tractul gastro-intestinal.
Endometrioza este o boală cronică. Ea recidivează. Gradul de recidivă este considerat a fi frecvent între 10-30%, procent puternic influențat și de intervențiile chirurgicale incomplete, atunci când nu se excizează toate leziunile de endometrioză. Este greu de apreciat procentul real de recidivă a bolii, cât recidivează sau cât evoluează leziunile pe care le lăsăm pe loc în momentul intervenției chirurgicale. Ce se poate spune cu certitudine este că acest procent nu ar fi atât de mare dacă în intervențiile de endometrioză s-ar exciza complet leziunile de endometrioză. Aceasta este obiectivul unui chirurg care cunoaște bine evoluția patologiei.
În funcție de localizarea leziunilor și de întinderea lor, endometrioza afectează funcția ovariană, respectiv funcția tubo-ovariană. Mediul intraabdominal inflamator, datorat leziunilor intra-abdominale, devine ostil, astfel încât aceste paciente pe lângă faptul că suferă de dureri cronice pelvine care le afectează calitatea vieții, ajung să devină și infertile. Afectarea fertilității nu este un lucru de nerezolvat sau ireversibil. Problema apare în momentul în care pacientele au avut două-trei intervenții în antecedente pentru chisturi endometriozice, lăsându-se pe loc alte leziuni de endometrioză intra-abdominală și în acest fel prin intervențiile repetate au scăzut drastic rezerva ovariană, făcând uneori imposibilă obținerea unei sarcini, chiar prin tehnici de reproducere umană asistată.
În aceste cazuri, modalitatea chirurgicală de tratament a endometriozei constă în excizia leziunilor prin abord minim invaziv, chiar dacă vorbim de leziuni extinse vezicale sau intestinale. Chiar și aceste tipuri de leziuni se pot exciza laparoscopic sau robotic, acest lucru depinzând foarte mult de cunoștințele și abilitățile operatorului/chirurgului supraspecializat.
În secolul nostru ar fi aproape inacceptabil ca endometrioza să fie tratată prin abord clasic, chiar vorbind de forme de endometrioză profundă. Medicina a evoluat, la fel și tehnologia medicală, noul instrumentar laparoscopic, culminând cu accesul la tehnici inovatoare, în speță chirurgia robotică. Există puține cazuri cărora să nu li se poate adresa abordul minim invaziv-laparoscopic sau robotic-abordul depinde substanțial de abilitatea și de cunoștințele chirurgului.
Cazurile de endometrioză sunt diferite între ele, leziunile sunt complexe, unele atipice în ceea ce privește localizarea și aspectul microscopic, implicațiile diferă, în ce privește rezerva ovariană a pacientei sau obiectivul pacientei pe termen scurt, mediu și lung. Sunt mulți factori care contribuie ca fiecare caz de endometrioză să fie unic. Încercăm prin tratament pluridisciplinar să realizăm o terapie care să fie individualizată, care să se potrivească cel mai bine cazului respectiv, în așa fel încât pacienta să aibă o calitate bună a vieții, să-i limităm recidiva și să poată să-și îndeplinească rolurile familiale și sociale sau “misiunea” de a deveni mamă.
Femeile cu endometrioză pot avea o sarcină, după care situația se poate îmbunătăți 3-4 ani apoi boala poate recidiva. Din această cauză, am inițiat un nou concept în tratamentul chirurgical al bolii, abordul “one stop shop”, chiar din prima intervenție se excizează complet toate leziunile! Dacă pacienta își dorește să procreeze, o ajutăm să aibă un copil. Dacă nu își dorește să procreeze pe termen scurt, îi indicăm un tratament medical pentru a preîntâmpina apariția altor leziuni de endometrioză, în felul acesta scădem rata de recidivă și protejăm rezerva ovariană.
Din păcate nu putem vorbi de prevenție atâta vreme cât nu cunoaștem cauza exactă de apariție a bolii.
Dar sunt două lucruri de rezolvat: primul este scăderea duratei de diagnosticare a bolii. Sunt paciente care suferă ani de zile, s-a constatat că există 7 ani întârziere de diagnostic de la debutul simptomelor până la diagnostic. Am avut paciente care 10 - 13 ani au suferit de dureri si au fost trimise pentru tratament nu de către ginecolog, ci de către gastroenterolog sau de către colegi din altă specialitate. A doua problemă este ca prin tratamenl chirurgical și/sau medical urmărim a scădea riscul de recidivă.
