Dr. Elvira Bratila
Interviu realizat cu doamna Prof. Dr. Elvira Brătilă, membru fondator al Societăţii de Endometrioză şi Fertilitate Est-Europeană, preşedintele Societăţii Române de Uroginecologie
Stimată doamnă profesor, se cunoaște faptul că sunteți primul ginecolog din România atestat în chirurgia robotică și efectuați intervenții ginecologice prin intermediul chirurgiei robotice – cu robotul Da Vinci. Ce ne puteți spune despre caracteristicile acestor intervenții și rezultatele obtinute vs chirurgia clasică, deschisă?
Chirurgia robotică este cea mai modernă formă de chirurgie minim invazivă. Sistemul ”da Vinci” este o platformă sofisticată de chirurgie robotică, care a fost concepută pentru a amplifica și a extinde capacitățile chirurgului. În timpul intervenției chirurgicale, peretele abdominal nu se mai incizează, se practică 4 incizii mici, de 1 cm, care permit introducerea a 4 trocare special concepute pentru a reduce trauma de la nivelul peretelui abdominal și la nivelul ţesuturilor.
Rezultatele sunt net superioare laparoscopiei, atât din punct de vedere al medicului, cât și al pacientei. Pentru chirurg, comparativ cu laparoscopia, chirurgia robotică prezintă avantajul că ușurează manevrele chirurgicale, aduce precizie și accesibilitate, perspectivă 3D, deci vizibilitate sporită, scurtează timpul operator și minimizează riscul apariţiei complicaţiilor post-chirurgicale. În plus, faţă de chirurgia clasică sau laparoscopică, folosind un anumit instrument al robotului poți face mai multe acte chirurgicale: poți coagula, poți prinde ţesuturi, poţi depărta ţesuturi, ceea ce simplifică substanțial actul chirurgical.
Din punct de vedere al pacientei, chirurgia robotică înseamnă recuperare rapidă, 24-48 ore, traumă minimă, complicaţii minime și mai puţină durere.
Ce posibilități există în România ca medicii tineri să opteze pentru o specializare în domeniul chirurgiei robotice?
Cursuri pentru chirurgia robotică există și la noi în țară, dar atestatul nu se acordă decât în străinătate, în Europa: în Franța la Strasbourg, în Italia, în Belgia sau în Statele Unite. În principiu, când un spital cumpără un robot, spre deosebire de alte aparate, cel care produce și vinde robotul este interesat ca atunci când cineva dorește să cumpere aparatul să vină cu un proiect în care să spună ce oameni și ce echipe vrea să dezvolte. Sunt cursuri și în România, există un robot de training, de ultimă generație, pus la dispoziție și adus în momentul în care vrei să organizezi un curs.
Pregătirea în chirurgia robotică este foarte bine organizată. Prima etapă constă în cursuri online, iar după ce le parcurgi dai un test și primești un atestat. A doua etapă constă într-o pregătire la centrele definite, din Franța, Italia, Belgia. După ce lucrezi o perioadă de timp acolo, după ce dai un test, obții atestatul. Atestatele se dau diferit: de chirurg care lucrează la consolă (operatorul) și ajutorul (cu pregătire online și practică la centrele definite). Fiecare primește certificat diferit. După aceea, există o perioadă în care pentru un un număr de intervenții, în principiu 9, capeți un mentor, care în chirurgia robotică se numește proctor. Pentru că aceste intervenții chirurgicale se practică cu o mașină pe care trebuie să înveți să o stăpânești, primele intervenții se desfășoară sub supravegherea unui proctor, pentru că în cazul în care apare o problemă, el poate să intervină. În România, deocamdată nu sunt proctori, aceștia vin din străinătate, se planifică fiecare intervenție.
Când am început eu, la mine au venit doar la primele 3 intervenții chirurgicale dintre care două mai dificile, după aceea proctorul a spus că nu mai este nevoie să mă asiste.
Cele 9 deplasări ale proctorului și intervențiile sunt asigurate de cel care furnizează robotul. După aceasta, fiecare chirurg, dacă consideră că mai este necesar să solicite proctor, și-l plătește singur. Abia după terminarea celor 9 intervenții asistat de proctor, se consideră că ești chirurg operator pe robot, chiar dacă ai toate certificatele menționate înainte. În primele 3 luni sau maxim 6 luni după luarea atestatului, trebuie realizate cele 9 intervenții. După etapa cu proctoringul, urmează etapa cu „case observation”. Aici este vorba de cursuri – în diverse spitale unde se operează robotic, se poate sta lângă cel care operează robotic, să se pună întrebări, să se colaboreze cu el și astfel să se învețe. Această etapă se poate realiza fie la un coleg care operează robotic, sunt puțini, sau urmând un curs. După efectuarea unui minim de 50 de operații se poate obține „surgeon locator” – aceasta înseamnă că ești introdus într-o bază de date, astfel încât poți fi localizat de către oricine din lume care dorește să se opereze robotic și caută un loc cât mai convenabil pentru el.
Există anumite afecțiuni care se pretează mai bine la acest tip de intervenții? Ce tip de afecțiuni ginecologice se pretează cel mai bine la acest tip de intervenții?
Adresabilitatea chirurgiei robotice se extinde an de an, cuprinzând întreaga arie a patologiei ginecologice - de la patologia benignă - fibrom uterin, chist de ovar, patologii asociate infertilităţii la suferinţe oncologice - cancerul de col, cancerul de endometru. Chirurgia robotică permite tratamentul endometriozei, chiar formele avansate de endometrioză profundă, în care tratamentul chirurgical este complex, fiind o chirurgie de teritoriu - chirurgie pelvică. Un avantaj deosebit îl constituie chirurgia robotică în tratamentul patologiei ginecologice apărute la paciente cu obezitate morbidă, la acest tip de pacienți abordul chirurgical clasic sau laparoscopic reprezentând o reală problemă.
