Redactia Saptamana Medicala
Afecţiuni ginecologice:
Cancer, sângerări uterine anormale, fibroame, endometrioză, prolaps pelvin.
Multe boli ginecologice pot afecta sistemul reproducător al unei femei. Sistemul reproducător feminin include uterul, vaginul, ovarele și trompele uterine. Cele mai multe dintre aceste boli afectează uterul, un organ gol în care fătul se dezvoltă în timpul sarcinii.
Aceste boli pot provoca multe simptome diferite, însă, în unele cazuri, nu provoacă niciun simptom.
Unele dintre cele mai frecvente simptome pot include: durere pelvină, sângerare severă sau neobișnuită, menstruație neregulată, oboseală, balonare anormală (flatulență), modificări ale tranzitului sau urinării, dureri în timpul actului sexual și infertilitate.
Câteva dintre afecțiunile ginecologice sunt:
Cancer
Cancerul ginecologic se referă la orice cancer localizat într-unul dintre organele reproducătoare. Cele mai frecvente tipuri sunt: cancerul de col uterin, endometrial (uterin) și cancerul ovarian. Fiecare tip de cancer este diferit, având diferite simptome și factori de risc. Femeile sunt încurajate să efectueze examinări medicale regulate, tratamentul fiind cu atât mai eficient cu cât cancerul este depistat mai din timp. Simptomele cancerului uterin pot include sângerări vaginale neobișnuite, diverse secreții vaginale, senzația existenței unui corp străin (tumoarea) și pierdere în greutate inexplicabilă.
În funcție de localizarea și stadiul cancerului, medicul poate sugera îndepărtarea uterului și a țesuturilor adiacente (histerectomie totală) și/sau îndepărtarea ovarelor și a trompelor uterine. Chimioterapia și, eventual, radiațiile pot fi de asemenea recomandate. Pentru mai multe detalii despre abordările frecvente ale chirurgiei ginecologice, consultați secțiunea "Opțiuni chirurgicale" din această broșură.
Sângerare uterină anormală
Sângerarea este considerată „anormală” în oricare dintre următoarele situații: sângerarea sau petele de sânge între menstruații, după actul sexual, după menopauză, sângerări mai severe sau mai lungi decât de obicei în timpul ciclului menstrual. Sângerările anormale pot apărea la orice vârstă. Cu toate acestea, există anumite perioade în timpul vieții unei femei în care aceste sângerări se întâlnesc mai des, cum ar fi în anii care urmează primei menstruații ale fetelor sau înainte de menopauză.
Sângerările neobișnuite pot fi cauzate de multe lucruri. Printr-o examinare efectuată de un medic calificat se poate identifica o cauză exactă și se poate determina cel mai bun plan de tratament.
Tratamentele nechirugicale pot include medicamente, terapie hormonală sau un dispozitiv intrauterin (DIU) care eliberează hormoni. Unele proceduri chirurgicale pot include ablația endometrului (distrugerea mucoasei uterine prin căldură sau îngheț), embolizarea arterelor uterine (oprirea fluxului sanguin în arterele uterine) sau histerectomia (îndepărtarea uterului).
Pentru mai multe detalii despre cele mai frecvente abordări chirurgicale pentru sângerări anormale, consultați secțiunea "Opțiuni chirurgicale" din această broșură.
Fibroamele
Fibroamele uterine sunt tumori benigne (non-canceroase) care cresc pe suprafața uterului, intern sau extern. Fibroamele sunt mai frecvente la femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani, dar pot apărea la orice vârstă.
O femeie poate avea unul sau mai multe fibroame. Fibroamele se pot mări odată cu vârsta și pot scădea în dimensiune după menopauză. Simptomele nu sunt prezente la toate femeile cu fibroame. Atunci când simptomele sunt prezente, acestea pot include sângerări intense în timpul menstruației, durere pelvină, urinare frecventă și dificultatea de a rămâne însărcinată.
Pentru tratamentul fibroamelor există terapii non-chirurgicale, cum ar fi monitorizarea atentă, medicamente și terapia hormonală. Intervențiile chirugicale includ embolizarea arterelor uterine (oprirea fluxului sanguin în arterele uterine) sau histerectomia (îndepărtarea uterului) și miomectomia (eliminarea fibromului fără îndepărtarea uterului).
Tratamentele și alternativele chirurgicale se bazează pe numeroși factori, incluzând vârsta, simptomele, starea generală de sănătate a pacientei și dacă dorește să rămână însărcinată în viitor. Pentru mai multe detalii despre cele mai frecvente operații de fibrom uterin, consultați secțiunea "Opțiuni chirurgicale" din această broșură.
Tipuri de fibroame
Endometrioza
Endometrioza este o afecțiune în care mucoasa uterului (endometrului) se dezvoltă în afara ute-rului. Acest țesut se numește implant sau leziune și se găsește de obicei în regiunea pelvină. În cazuri rare, se poate dezvolta și în alte părți ale corpului. Deși în mod normal, acest țesut se elimină lunar în timpul ciclului menstrual, în cazul endometriozei țesutul rămâne în organism.
Endometrioza este de obicei întâlnită la paciente cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, dar poate apărea oricând în timpul vârstei de reproducere a femeii. Multe femei nu au simptome. Cu toate acestea, implanturile de endometrioză pot provoca sângerări prelungite, infertilitate și durere. Cel mai frecvent simptom este durerea, care poate fi de la ușoară până la severă și se manifestă în timpul ciclului menstrual, în timpul actului sexual, sau al defecării, sau poate deveni durere cronică în zona pelvisului.
Unele tratamente non-chirurgicale pentru endometrioză includ analgezice, terapie hormonală și/sau modificări ale stilului de viață. Chirurgia pentru femeile cu endometrioză poate include embolizarea arterelor uterine (oprirea fluxului sanguin în arterele uterine), rezecția endometrului (îndepărtarea țesutului endometrial) sau histerectomia (îndepărtarea uterului). Pentru mai multe detalii despre cele mai frecvente proceduri pentru endometrioză, consultați secțiunea „Opțiuni chirurgicale“ din această broșură.
Prolaps pelvin
Prolapsul pelvin apare atunci când mușchii și ligamentele care susțin organele pelvine ale unei femei sunt slăbite. Ca urmare, aceste organe (uter, vagin, cervix, vezica urinară, uretra sau rect) se deplasează din poziția lor normală. Prolapsul uterin sever poate provoca o parte a uterului să intre în vagin. Acest lucru poate determina ca partea superioară a vaginului să alunece pe canalul vaginal sau să iasa în exteriorul vaginului.
Unele femei cu prolapsul pelvin nu au simptome. Altele pot prezenta senzația că stau așezate pe o minge, un sentiment de presiune în vagin, durere pelvină sau abdominală, durere în timpul actului sexual, țesut vaginal proeminent, infecții ale vezicii urinare, sângerare vaginală, secreție lichidă anormală, constipație sau urinare frecventă.
Unele tratamente non-chirurgicale pentru prolapsul pelvin pot include exerciții kegel și/sau un suport introdus în vagin pentru susținerea regiunii pelvine.
Chirurgia pentru prolapsul de organe pelvine se numește sacrocolpopexie. În cadrul acestei operații este montată o plasă chirurgicală menită să susțină organele în poziția lor normală. Pentru mai multe detalii despre cea mai comună intervenție chirurgicală la nivelul prolapsului pelvisului, consultați secțiunea „Opțiuni chirurgicale“ de mai jos.
Opțiuni chirurgicale pentru bolile ginecologice:
Alternativele terapeutice pentru bolile ginecologice depind de tipul și stadiul bolii, de sănătatea generală a pacientei, de preferințele personale și de vârstă. Dacă se propune o soluție chirurgicală, cele mai frecvente abordări chirurgicale sunt descrise mai jos.
Chirurgia deschisă
În chirurgia deschisă, medicul realizează o incizie mare în abdomen. Dimensiunea exactă a inciziei depinde de tipul intervenției chirurgicale. Chirurgia deschisă, numită și laparotomie, le permite medicilor să atingă și să simtă nemijlocit toate organele în timpul operației.
Chirurgia Minim Invazivă
• Chirurgia vaginală:
Intervenția chirurgicală vaginală se efectuează printr-o incizie în vaginul pacientei. Chirurgul poate opera și elimina organele sau țesuturile afectate prin această incizie, închizând la final incizia.
• Laparoscopie: Chirurgul stă lângă la pacient și operează prin câteva incizii mici, folosind instrumente lungi, drepte, și o cameră video mică. Camera trimite imagini la un monitor video în sala de operație pentru a ghida medicii în timp ce acționează. În cazul unei histerectomii benigne (non-canceroase), chirurgul poate opera printr-o mică incizie în ombilic.
• Chirurgia asistată robotic:
Chirurgul stă la o consolă lângă pacient și controlează instrumentele care operează, care se pot îndoi și roti la fel ca mâna omului. Chirurgul utilizează un sistem de vizualizare 3D HD care oferă imagini mărite din interiorul corpului pacientului. Sistemul traduce toate mișcările mâinilor chirurgului în mișcări mai fine și mai precise ale instrumentelor chirurgicale în corpul pacientului. La fel ca și în cazul laparoscopiei, operația poate fi realizată prin mici incizii în abdomen sau, în anumite situații, accesul se poate realiza prin ombilic.
Informații importante pentru pacienți
Complicații grave pot apărea în orice intervenție chirurgicală, inclusiv moartea. Rezultatele chirurgicale individuale pot varia. Pacienţii ar trebui să discute cu medicul lor pentru a decide ce este potrivit pentru ei. Pacienții și medicii ar trebui să examineze toate informațiile disponibile despre opțiunile chirurgicale și non-chirurgicale pentru a lua o decizie informată.
Toate imaginile reprezinta, dacă nu se specifică altfel, modele.
© 2015 Intuitive Chirurgical. PN 1021566 Rev. A 08/2015
