Dr. Camelia Cojocaru
Boala hepatică asociată consumului de alcool (BHA) definește un spectru larg de modificări structurale şi funcţionale hepatice, de la cea mai benignă şi frecventă formă (he-patomegalia asimptomatică), până la cea mai severă (insuficienţa hepatică dramatică), modificări care au în comun acelaşi factor etiologic: consumul sistematic şi de durată al băuturilor alcoolice. Spectrul manifestărilor clinice şi al modificărilor morfopatologice hepatice este exterm de variabil: de la steatoză hepatică simplă (ficatul gras alcoolic) la leziuni inflamatorii şi necrotice (steatohepatita alcoolică), fibroză progresivă asociată consumului de alcool, ciroză hepatică alcoolică sau cancer hepatocelular.
Epidemiologie - Consumul de alcool – problemă socială
Alcoolul este, cu siguranță, drogul cel mai utilizat pe plan mondial. Deși BHA este, probabil, una dintre cele mai vechi forme de manifestare a bolilor cronice hepatice, dacă ne gândim că băuturile fermentate, alcoolice, sunt consumate de mii de ani, încă din era neolitică, prima descriere a cirozei hepatice alcoolice a fost făcută abia în 1793.
Incidenţa şi prevalenţa reală a bolii hepatice alcoolice sunt dificil de precizat deoarece multe dintre cazuri sunt asimptomatice, astfel că rămân nediagnosticate, neraportate; se estimează totuși că incidenţa hepatitei alcoolice este de 10-35% la consumatorii cronici de alcool.
Consumul de alcool este implicat în decesul a peste 3 mili¬oane de persoane anual, ceea ce reprezintă aproape 6% din totalul mortalităţii pe plan mondial. În Europa, consumul de alcool este responsabil pentru mai mult de 55.000 de decese printre consumatorii cu vârste între 15-29 de ani. În Statele Unite prevalenţa alcoolismului este de 20% printre adulţii spitalizaţi iar în Marea Britanie unul din trei pacienţi asistaţi de serviciile de medicină primară este dependent de alcool. În fiecare an 320.000 de tineri (15-29 ani) din toată lumea mor din cauze legate de consumul de alcool, ceea ce reprezintă 9% dintre decesele acestei grupe de vârstă.
Incidenţa BHA este strâns corelată cu distribuţia geografică a consumului de alcool. Cea mai redusă mortalitate determinată de patologia alcool-indusă se înregistrează în regiunile cu populație islamică, unde consumul de alcool este redus; și în Europa vestică mortalitatea este relativ redusă (comparativ cu zona estică) cu toate că și în vest consumul de alcool este apreciabil.
Consumul excesiv de alcool reprezintă o problemă majoră de sănătăte publică în toată lumea și implică costuri sociale şi econo¬mice ridicate; decesele la nivel mondial care au drept cauză consumul excesiv de alcool este mai mare decât numărul deceselor determinate de SIDA, tuberculoză sau violenţă. 41% din decesele prin afecţiuni hepatice din Europa sunt datorate consumului de alcool. Conform ultimilor date, România este țara cu cea mai mare rată de deces prin boli hepatice din Europa, majoritatea deceselor fiind corelate cu boala hepatică alcoolică.
Boala hepatică alcoolică – factori de risc
Consumul de alcool. Tipul de băutură și pattern-ul consumului
Este dificil de stabilit care dintre consumatorii cronic de alcool vor dezvolta boală hepatică severă. În general, se consideră că un consum sub 2 porții de alcool (fiecare 10 g alcool pur) pe zi pentru femei și 3 porții pentru bărbați este limita pentru siguranță fără a garanta însă instalarea/progresia bolii hepatice alcoolice. Riscul pentru BHA este mai mare la persoanele care consumă preferențial bere și băuturi spirtoase și mai redus la consumatorii de vin. Consumul zilnic (sau foarte frecvent) este mult mai riscant pentru apariția formelor severe de boală alcoolică hepatică decât consumul excesiv periodic sau ocazional.
Sex, rasă. Persoanele de sex feminin consumatoare de alcool sunt mai predispuse decât bărbații la apariția bolii hepatice alcoolice. Femeile sunt de două ori mai sensibile la toxicitatea hepatică a alcoolului și dezvoltă de obicei forme mai severe de boală hepatică alcoolică la cantități de alcool mai mici și cu durată mai scurtă comparativ cu bărbații.
Câteva studii precizează că la populația de etnie africană și hispanică din America se înregistrează o mortalitate mai mare și o incidență mai mare a cirozei hepatice alcoolice față de populația caucaziană.
Obezitatea. Obezitatea reprezintă un factor de risc independent de steatoză hepatică non-alcoolică asociată frecvent supraponderalității, patologie cu creștere alamantă în ultimii ani; obezitatea potențează severitatea BHA indiferent de stadiul său: steatoză, hepatită alcoolică, ciroză hepatică.
Infecţia cu virusul hepatitic C. Aproximativ 30% din pacienții cu BHA asociază infecție cu virusul hepatitic C și peste 70% din pacienții cu hepatită cronică virală C au în istoric consum semnificativ de alcool. Infecția cu virus hepatitic C este un factor de risc major de carcinom hepatocelular la pacienţii cu ciroză alcoolică, cu o incidenţă cumulativă absolută la 10 ani de 81% faţă de 19% la cei cu Ac anti VHC absenţi. Consumul de alcool agravează leziunile hepatice la pacienții cu hepatită cronică virală C și accelerează progresia spre fibroză și ciroză hepatică.
Sindroamele de încărcare hepatică cu fier. Încărcarea hepatică cu fier este o condiție frecventă la consumatorii de alcool; pacienții cu BHA au un conținut crescut de fier hepatic, depozitat la nivelul hepatocitelor și celulelor Kupffer. Încărcarea hepatică cu fier la pacienții cu BHA este considerat un factor predictiv de mortalitate.
Factori genetici. Există numeroși factori genetici care predispun atât la alcoolism cât și la BHA; gemenii monozigoți sunt de două ori mai predispuși la alcoolism și ciroză hepatică alcoolică decât cei dizigoți.
