Prof. Dr. Mircea Diculescu
Trebuie precizat de la început două lucruri.
1. Hepatocarcinomul înseamnă în foarte bună măsură ciroză hepatică.
2. La ora actuală hepatocarcinomul poate fi depistat precoce și tratat.
Statisticile spun că hepatocarcinomul este al șaselea cancer ca frecvență în lume și reprezintă 7% din decesele prin cancer de pe planetă. Hepatocarcinomul are un vârf in jurul vârstei de 70 de ani și este de 2 ori mai frecvent la bărbați fațâ de femei și din păcate are incidență de peste 80% în țările dezvoltate – din acest punct de vedere și noi intrăm într-o zonă de țară dezvoltată (noi și Republica Moldova) și inclusiv numericește avem un număr mare de cazuri de hepatocarcinom.
În ceea ce urmează ne vom focusa pe ceea ce putem face noi pentru a depista precoce hepatocarcinomul, a cărui incidență este în creștere.
Să ne referim la fiziopatologia hepatocarcinomului, indiferent ce factor poate să inducă o boală cronică de ficat, adică proces necroinflamator – să ne aducem aminte că virusurile hepatitice nu sunt citopatice direct ci prin procesul inflamator distrug hepatocitele. Hepatocitele proliferează, la un moment dat sunt înlocuite cu un țesut fibros și se produc nodulii de ciroză care sunt noduli nefuncționali bandați de septuri fibroase. Din nodulii de ciroză se formează nodulii hiperplazici, displazici și apoi o instabilitate genomică marcantă induce carcinomul hepatic, bine diferențiat moderat sau slab diferențiat. Aceasta este secvența prin care se ajunge la hepatocarcinom de la ficat indemn și boală cronică de ficat.
Din fericire cunoaștem foarte multe din mecanismele carcinogenetice hepatice și căile de semnalizare– liganzi, receptori și căi extracelulare de semnalizare. Avem în clipa de față ținte foarte bine definite pentru a putea să împiedicăm acest ciclu carcinogenetic și la ora actuală avem molecule targetate care pot să influețeze aceste cicluri. Înseamnă că în zona aceasta avem molecule eficiente pentru a influența această boală.
Testele de supraveghere sunt deja la îndemâna noastră a tuturor pentru că ultrasonografia are o sensibilitate și o specificitate foarte mare, adică practic, 90% avem sensibilitate și specificitate. aceasta înseamnă că putem să facem screening și că avem și posibilitatea să facem contrast la ecografie, lucru foarte important.
Elementul pivotal al virării de la diagnosticul histologic din secolul trecut la diagnosticul imagistic din secolul acesta este generat de anatomia ficatului. Ficatul este unul din cele 2 organe care au alimentarea pe două surse – o sursă venoasă de la vena portă si o sursă arterială. Procentul de alimentare de la vena portă este de trei ori mai mare decât procentul de alimentare de la artera hepatică deci ce structură din ficat va fi alimentată din sursa arterială înseamnă că nu este la locul ei. Pe măsură ce observați că o sursă de natură arterială crește într-un nodul hepatic, printr-o imagistică de foarte înaltă performanță putem să definim foarte clar cauza sursei de alimentare arterială. Această sursă de alimentare are și un alt impact terapeutic. Ficatul este obișnuit să trăiască într-un mediu fără prea mult oxigen, trei sferturi este sângele venos și doar un sfert este sânge arterial. Aceasta înseamnă că nodulul de hepatocarcinom va fi alimentat de sursă arterială, deci are nevoie de mult oxygen, de unde rezultă că orice fel de mecanism prin care noi vom putea să blocăm sursa arterială și eventual să injectăm intraarterial un citostatic va fi extrem de eficient, deci mecanismul de chemoembolizare va fi eficient. Acasta schemă ne ajută în secolul XXI să detectăm fără examen histologic nodulul de hepatocarcinom și să-l tratăm fără să facem neapărat o intervenție chirurgicală sau să facem chimioterapie sistemică.
Biomarkerii sunt foarte cunoscuți. Pot fi folosite de asemenea testul respirator, testele urinare.
Practic, ciroza este cel mai important factor de risc pentru hepatocarcinom, indiferent din ce zonă vine ciroza. Practic 90% din cazurile de hepatocarcinom apar din ciroză la populatiile vestice deci merită să se facă un screening țintit pe pacienții cu ciroză hepatică. Prevenția primară se poate realiza prin vaccinarea împotriva hepatitei B.
Ciroza hepatică este un factor de risc foarte important. practic, în lume sunt diverse elemente care sunt de luat în considerare în primul rând în zona de factori de risc. În Europa Centrală si de Est, aproape 50% factorii de risc sunt de etiologie alcoolică.
Hepatitele de tip B și C sunt în curs de rezolvare. Hepatita B este foarte importantă pentru că știm că fiind un virus ADN este cancerigen prin el însuși. El este integrat în genomul celular și în acest caz hepatita cronică presupune un risc de 100 de ori mai mare de a face cancer de ficat (non cirotic) – este una dintre puținele patologii care induc cancer de ficat non cirotic și dacă apare și ciroza, riscul este de 1000 de ori mai mare, deci trebuie să fim foarte atenți.
Comparativ, hepatita C, la care desigur există un risc important dar doar de 20 de ori riscul de hepatocarcinom in cazul în care avem ciroză hepatică C - noi înțelegem că hepatita C , fiind un virus ARN, nu are o implicație atât de importantă.
Transplantul hepatic în cazuri selecționate poate fi făcut și la noi în țară, cu o eficacitate recunoscută iar metoda terapeutică a chemoembolizării este deja implementată și la noi în țară.
(N. Red.: text rezumat din prezentarea profesorului Diculescu la conferința ”Abordări interdisciplinare în Patologia Hepatică” de la Hotel Pullman, 29 februarie 2019)
Botu ileana
Am hepatocarciom la ficat si ciroza cat costa chembolizarea
May 20, 2024, 8:41 a.m.