Conf. Dr. Gabriel Constantinescu, Medic primar gastroenterologie
În ultima decadă foarte mulţi pacienţi ni se adresează cu solicitarea efectuării unei colonoscopii, invocând faptul că deja au „o vârstă“ şi deşi nu au simptome, vor să fie expertizaţi pe linia cancerului de colon.
Problemele actuale ale cancerului recto-colonic.
La ora actuală ţările cu un mod de viaţă european sau vest-atlantic au un scor al mortalităţii prin malignităţi aproape egal cu acela provocat de bolile cardiace. Mai mult, în decadele 4, 5, 6 ,7 şi 8 bolile maligne sunt în fruntea listei de decese în populaţia generală. Cancerul rectocolonic contribuie "din plin" la această statistică funestă, fiind pe locul 4 la capitolul prevalenţă a malignităţilor după cele de plămân, sân, prostată.
Dincolo de aceste realităţi concrete, există şi posibilitatea de a ne lupta cu succes cu acestă afecţiune. Cancerul colorectal are precursori - polipii colonici, ce pot fi diagnosticaţi cu câţiva ani înainte şi atunci când sunt identificaţi şi eliminaţi - cancerul nu se mai produce. Mai mult, vârful de prevalenţă a cancerului rectocolonic este poziţionat relativ grupat după 50-55 de ani, aşa încât, dacă investighezi colonul şi elimini polipii inainte de acestă vârstă, reduci considerabil dimensiunea malignităţii ce se poate dezvolta mai târziu. În ţările cu o medicină dezvoltată, soluţionarea aceste probleme a impus lansarea de screening-uri în polulaţia generală şi in special efectuarea cu o regularitate de 5 ani de colonoscopii totale după vârsta de 45-50 de ani.
Ce trebuie să facem noi în Romania, pacienţi şi medici, în lipsa unei strategii pentru depistarea cancelului colorectal?
Este evident că sistemul nostru medical nu dispune la ora actuală de resurse pentru screening-ul populaţiei generale bazat pe colonoscopie - lipsurile fiind la toate capitolele: bani, laboratoare, personal medical etc. Dat fiind acest impediment administrativ, oamenii apelează la metode de screening „individual“- au aflat din diverse surse de informare, inclusiv de la medicii curanţi, că după 50 de ani este bine să îţi faci o colonoscopie. Prin urmare problema se dezvoltă în special pe direcţia ambulatoriilor private ce utilizează fonduri direct de la pacient sau rambursate prin casa de asigurări de sănătate. În ultimii ani dezvoltarea ambulatoriilor spitalelor publice pe contracte finanţate de "Casă" a surmontat într-o oarecare (dar promiţătoare) măsură lipsa colonoscopiilor de prevenţie.
Ce este examenul colonoscopic ?
Se utilizează un instrument complex, colonoscopul şi sistemul video aferent. Colonoscopul explorează toată lungimea rectocolonului cu o magnificaţie de 20 - 60x. Sunt identificate leziuni mari cum ar fi cancerul rectal şi colonic dar şi modificările incipiente: polipii şi leziunile polipoide plate. Datorită canalului de lucru, leziunile descrise se pot biopsia sau chiar îndepărta prin exereză totală în cazul în care nu sunt din categoria malignităţilor invazive. În România examenul colonoscopic este efectuat în special de gastroenterologi - care primesc încă din rezidenţiat educaţie în acest sens; într-o mai mică masură alte specialităţi practică această examinare - mai ales acolo unde sunt resurse medicale deficitare.
Cum se efectuează colonoscopia?
Dat fiind că explorarea este una de tip optic, este o necesitate stringentă ca mediul în care aparatul lucrează să fie curat. Practic intestinul se curăţă cu substanţe speciale şi astfel vizibilitatea creată permite o explorare de acurateţe. Practic pregătirea pentru colonoscopie presupune pentru câteva zile administrarea unei diete fără rezidii. Cu circa 12-20 de ore înaintea explorării (asta depinde dacă investigaţia se efectuează dimineaţa sau seara) pacientul ţine post alimentar strict şi cu 2-4 ore şi post hidric. În acest interval de timp singura ingestie este, evident, substanţa de curăţare a colonului, fapt ceea ce face ca în cele mai multe cazuri, pregătirea colonoscopiei să fie mai dificilă decât investigaţia însăşi. Prefaţez cu aceasta una dintre cele mai mari probleme ale examenului colonoscopic: dorinţa, adesea exprimată clar de pacient chiar de la început, de a nu avea dureri, de "a nu simţi nimic". Actualmente există tehnici diverse de analgosedare cu medicamente care permit efectuarea acestei proceduri în condiţii confortabile atât pentru pacient dar şi pentru medic. În plus, utilizarea ca agent de insuflare a bioxidului de carbon (în loc de aer) reduce semnificativ discomfortul subiectului. Practic, pacientul vine la explorare în condiţii de ambulator şi pleacă după 1-3 ore tot "pe picioare".
În final cum îl ajutăm pe pacient în direcţia prevenirii sau diagnosticării cancerului rectocolonic?
Aşa cum am spus pacientul poate să solicite efectuarea unei colonoscopii fie că are simptome fie că este asimptomatic dar are o vârstă de peste 45-50 de ani, are antecedente familiale de cancer colorectal sau alţi factori de risc. În principiu logica colonoscopiei preventive (screening) este identificarea şi exereza leziunilor aflate în avanscena cancerului colorectal: polipii rectocolonici. Rezecţia endoscopică este relativ simplă, cu o bună curabilitate, puţine complicaţii şi este cert cost-eficientă. La ora actuală medicii endoscopişti cu experienţă efectuează polipectomie "din prima" fără prelevare de biopsie, rezecţia leziunii polipoidale fiind un gest diagnostic şi terapeutic în acelaşi timp. În momentul în care la examenul colonoscopic găseşti o leziune malignă invazivă, ea poate să fie curabilă prin chirurgie sau nu. Oricum, în momentul în care ajungi într-o fază chirurgicală, te afli deja într-o etapă în care controlul bolii, costurile ei, complicaţiile precum şi sechelele funcţionale sunt semnificativ mai importante decât dacă se reuşeşte identificarea patologiei în faza incipientă de curabilitate pe cale endoscopică.
Pentru a sumariza: dacă dorim să "prindem" cancerul rectocolonic în faza incipientă de leziune polipoidă curabilă endoscopic, trebuie să facem screening după vârsta de 45-50 de ani fie că avem simptome sau nu. Este bine ca pacientul să discute cu medicul endoscopist şi să fie de acord, în măsura posibilului, cu exereza polipilor în aceeaşi sesiune în care sunt identificaţi. Abordarea în această manieră, la nivel de screening naţional, a scăzut de peste 2x prevalenţa şi fatalitatea cancerului colonic într-o ţară ca SUA.
