Dr. Carol Stanciu
În țara noastră, la o populație de aproximativ 20 milioane de locuitori, peste 3 milioane au vârsta peste 65 de ani (definiți în continuare vârstnici), însemnând că 16 % din populația țării este vârstnică, o proporție mai redusă comparativ cu alte țări europene, cum ar fi Italia, care are cea mai ridicată proportie de vârstnici din Europa (21%). Este important de subliniat că proporția populației vârstnice este în continuă creștere peste tot în lume. Astfel, în proiecția demografică pentru anul 2030, populația vârstnică a României va crește la un procent de 22% iar a Italiei la 26%.
Odată cu această continuă creştere a ponderei populaţiei vârstnice vor apărea şi schimbări majore în sistemul de sănătate, inclusiv creşteri semnificative ale costurilor necesare asistenţei acestui important grup de populaţie. Un exemplu ilustrativ este cel al Statelor Unite ale Americii, unde costurile îngrijirii pentru populaţia vârstnică depăşesc 65 miliarde de dolari anual.
Întrebarea care se pune este dacă sistemul de sănatate din țara noastră este pregătit să facă față acestei schimbări majore în proiecția demografică în următoarea decadă, în situația în care avem puține azile și spitale de geriatrie iar numărul vârstinicilor care necesită spitalizare se dublează sau chiar se triplează.
Bătrânețea (vârsta înaintată) reprezintă cel mai important factor de risc pentru cele mai multe boli. Dintre cele aproximativ 150.000 decese zilnice pe glob, 2/3 au cauze legate de vârsta înaintată. Pentru prima oara în istorie, populația vârstnică a schimbat cauza principală de mortalitate de la infecții la boli cronice netransmisibile. Bolile cardio-vasculare și cancerul reprezintă afecțiunile cronice cu impactul cel mai mare la populația vârstnică.
Vârsta înaintată este asociată cu stări de sănătate complexe numite sindroame geriatrice, care nu se încadrează într-o categorie de boli specifice și care includ mai multe condiții cronice de la hipoacuzie, cataractă, artroze la depresie, demenţă etc. Prezența acestor sindroame geriatrice a condus la apariția medicinei geriatrice, o specialitate bine dezvoltată și recunoscută în România. În acest context, România a avut un rol important în dezvoltarea acestei specialități. Prof. Dr. Ana Aslan este considerată pionierul gerontologiei și geriatriei din România. Ana Aslan a descoperit efectul de anti-îmbătrânire al procainei și a dezvoltat două medicamente inovatoare care au devenit faimoase pe întreg mapamondul: Gerovital H3 și Aslavital, ambele neaprobate de FDA dar care au primit o atenție internațională neobișnuit de mare. Institutul Geriatric din București, primul de acest fel din lume, a tratat unele dintre cele mai cunoscute personalități ale timpului, de la președintele SUA – John F. Kennedy la președintele Chinei - Mao-Tse-Tung, de la Winston Churchill la președintele Franței - Charles de Gaulle, de la Salvador Dali la Charlie Chaplin și mulți, mulți alții.
