Politicile și reglementările în domeniul farmaceutic din România sunt profund neprietenoase, ceea ce face ca piața românească să respingă producătorii de medicamente. Costul de referință pentru stabilirea prețurilor, taxa claw-back și, mai recent, presiunile inflaționiste riscă să scoată în continuare medicamentele din piață pentru că prețurile la care pot fi vândute sunt nesustenabile, sub costurile de producție. Deși este bine cunoscut faptul că finanțarea sistemului de sănătate din România este mult sub media europeană și că piața națională se confruntă sistematic cu discontinuități în aprovizionarea cu medicamente, politica în domeniul medicamentului nu prevede mecanisme care să eficientizeze cheltuielile cu medicamentele, nu prevede măsuri care să crească interesul producătorilor de generice și biosimilare să pună pe piață aceste produse și să crească competitivitatea între producători.
Genericele și biosimilarele, prin prețurile de producție mai mici și prin efectul de competiție, sunt parte din soluție pentru că reduc cheltuielile cu medicamentele. Cele 1000 de generice intrate pe piață în perioada 2015-2021 au generat economii de cost de 780 milioane Euro la bugetul pentru compensarea medicamentelor. În plus, au permis și un acces crescut de până la 3 ori al pacienților la tratament. 60% dintre aceste economii (472 milioane Euro) au fost generate de medicamentele generice din clasele terapeutice: oncologie, cardiologie, diabet și neurologie. În următorii 10 ani, se pot genera economii suplimentare din intrarea medicamentelor generice. România are nevoie să producă și să autorizeze mai multe generice și biosimilare pentru a putea asigura sustenabilitatea bugetului pentru medicamente, urmând exemplul altor state care urmăresc foarte atent eficiența cheltuielilor. Din păcate, România autorizează cu 50% mai puține generice decât Cehia, cu 84% sub nivelul din Germania și cu 70% mai puține decât în Polonia.
Citiți articol integral la http://revistamedicalmarket.ro/editie/medical-market-farmacie-2022