Deși nu sunt un adept al excesului de reglementare, trebuie să admitem că în materie de sănătate și medicamente reglementarea este necesară, deși de cele mai multe ori vorbim de ajustări și nu de modificări radicale.
La nivelul farmaciilor putem menționa necesitatea ajustării adaosurilor la medicamente, deoarece cu adaosurile actuale nivelul venitului mediu al farmacistului este sub media națională, fapt ce nu corespunde cu pregătirea și responsabilitatea acestuia. De asemenea, ar fi importantă decuplarea parțială a veniturilor farmaciei de la desfacerea produselor de larg consum, motiv pentru care Colegiul Farmaciștilor susține introducerea taxei pe rețetă, ca mijloc de creștere a atenției și importanței acordate medicamentelor Rx (cele cu prescripție medicală), peste importanța medie acordată medicamentelor OTC, suplimentelor alimentare și altor produse parafarmaceutice. Farmacia nu trebuie să vândă mult ca să supraviețuiască, ci atât cât trebuie; fiecare pacient are o nevoie certă de medicamente, sub care este riscant să coboare, la fel cum mai multe medicamente decât are nevoie nu aduc un beneficiu real, ci eventual o risipă sau un risc. Sigur, se adaugă și problema localizării farmaciilor, care sunt aglomerate în marile orașe și nu sunt prezente în prea multe din comunitățile rurale; nu credem că cetățeanul român care trăiește la sat sau într-un oraș mic ar trebui să aibă un acces mai redus la tratament decât cel care trăiește într-un oraș mare.
La nivelul producției de medicamente putem menționa oportunitatea ajustării politicilor de preț, în sensul adaptării la realitatea europeană, părăsind paradigma celui mai mic preț în care ne-am refugiat în ultimii 7 ani și care a adus situații repetate de tip penurie. Contextul pandemic a relevat importanța unei producții locale de medicamente semnificative, știind că nici o țară nu poate să-și producă singură toate medicamentele de care are nevoie. Între medicamentele ieftine și cele scumpe trebuie să păstrăm un echilibru corect și din punct de vedere profesional și din punct de vedere financiar. Există medicamente ieftine foarte bune care riscă să nu mai fie produse sau aduse în România din cauza prețului reglementat prea jos, la fel cum există și medicamente scumpe, pe care poate ni le-am dori să le utilizăm, dar situația financiară individuală și generală nu permite întotdeauna acest lucru.
Orice farmacist știe că regulile de bună practică farmaceutică prevăd pe de o parte, să se încurajeze o prescriere rațională a medicamentelor de către medici și pe de altă parte, să se promoveze utilizarea corespunzătoare a acestora de către pacienți, evitând pe cât posibil automedicația în cazul unor afecțiuni care impun consultarea specialistului, a farmacistului, dar mai ales a medicului. Trebuie să precizez că, respectarea regulilor de bună practică farmaceutică înseamnă, practic, ca fiecare farmacist să pună accentul pe informarea corectă și consilierea adecvată a publicului, referitoare la o utilizare rațională a medicamentelor, la riscurile automedicației (în special analgezice și antibiotice) atât la nivel de individ, cât și la nivel global. Nu voi dezvolta acest subiect, dar nu pot să nu menționez, cu îngrijorare, rezistența la antimicrobiene, atât de discutată la nivel național și internațional, cauzată tocmai de o prescriere incorectă, nejudicioasă a acestei categorii de medicamente, dar și de o abordare total neadecvată, din partea pacienților care recurg într-un mod iresponsabil, la astfel de tratamente, cu consecințe catastrofale pentru ei și societate, în general. Pentru a conchide, pe această temă a comportamentului de consum al pacienților, consider în dubla calitate de farmacist și cadru didactic că trebuie să insistăm în munca noastră, în relația farmacist-omul bolnav, să ajungem la performanța de a ne face înțeleși în privința riscului automedicației, a unui consum exagerat, irațional de medicamente, uitând de reacțiile adverse asupra sănătății, inerente într-o astfel de abordare. Zi de zi, farmacistul trebuie să aibă în vedere ridicarea nivelului de conștientizare de către pacienți a acestor aspecte, printr-o comunicare eficientă pe înțelesul fiecărui om care intră în farmacie.
Pe de altă parte, în România, sistemul de asigurări sociale de sănătate conferă persoanelor asigurate un acces redus la un pachet bazal de servicii. Teoretic, în sistemul național de sănătate accesul este teoretic liber la toate serviciile. Practic însă, este limitat de lipsa furnizării unor servicii medicale sau furnizarea insuficientă a acestora. Finanțarea mixtă a sistemului de sănătate presupune ca unele servicii care nu sunt incluse în pachetul de bază al asigurărilor sociale de sănătate să fie furnizate prin asigurările private complementare și prin programe naționale de sănătate finanțate de la bugetul de stat. Se știe însă că sistemul de asigurări private de sănătate nu poate reprezenta unica soluţie de finanţare a sistemului de sănătate, deoarece exclude acea categorie de persoane cu venituri reduse și risc ridicat de boală. Tot atât de bine se cunoaște și faptul că indiferent de metoda de finanțare, în orice sistem de sănătate, o parte din contribuția la finanțare este asigurată de însuși pacientul. Esențial consider că este să se respecte dreptul pacientului de a alege furnizorul de servicii medicale. Acest drept poate fi consacrat numai printr-un mecanism prin care să se asigure creșterea calității serviciului prin stimularea competitivității între furnizori. Problema apare în multe situații în care acest drept de a alege al pacientului este limitat de numărul redus de furnizori. În continuare, o altă mare problemă a sistemului de sănătate este asigurarea accesului la medicamente noi, inovatoare într-un ritm accelerat, similar celui din alte state membre ale Uniunii Europene. Ceea ce ne crește speranța de a putea beneficia și în România de pe urma inovației în medicină este preocuparea constantă a Comisiei Europene de a revizui legislația farmaceutică și de a armoniza aceste reglementări în întreaga Uniune Europeană.
Citiți articol integral la: http://revistamedicalmarket.ro/editie/medical-market-farmacie-2022