Munteanu Codrut Dr.
Litiaza biliară este definită de prezenţa calculilor în interiorul colecistului sau căilor biliare, la care se asociază modificări ale pereţilor acestora, cu atât mai pronunţate cu cât afecţiunea este mai veche.
Boala apare mai frecvent la femei (raportul fiind de 3:1 femei: bărbaţi), în special după vârsta de 40 ani, incidenţa ei crescând odată cu înaintarea în vârstă. Regimul alimentar şi implicit obezitatea au un rol inportant, de aceea revenirea treptată la greutatea ideală este urmată de scăderea conţinutului în colesterol al bilei.
Diabetul zaharat este un factor predispozant în apariţia litiazei, în special când se asociază cu dieta bogată în grăsimi de origine animală, obezitate, tratament cu insulină. Alţi factori implicaţi sunt: suferinţe ale tubului digestiv, ca boală Crohn, rezecţii ileale, fibroză chistică pancreatică. Infecţiile biliare şi hemoliza cronică pot duce la formarea de calculi.
Dimensiunile calculilor variază de la 3 mm, până la diametre de peste 20 mm care pot favoriza dezvoltarea unei colecistite acute sau a unei fistule biliare interne.
Colica biliară constă într-o durere intensă în hipocondrul drept. Se însoţeşte frecvent de greaţă, vărsături bilioase, transpiraţii, adesea febră tranzitor. Colica apare şi se sfârşeşte brusc, dar există posibilitatea să se repete, în funcţie de noua poziţie a calculului, urmată de o coloraţie a urini. Alte simptome care pot sa apară: gust amar, intoleranţa la alimente grase, balonări postprandialee, eructaţii, pirozis, flatulenţă.
Semnele care anunţă prezenţa unor complicaţii sunt: colica peste 6 ore, febra şi frison, coloraţia icterică a tegumentelor şi conjunctivelor, urini hipercrome şi scaune decolorate.
Explorarea cea mai uzuală în patologia biliară este ecografia abdominală. Acesteia i se pot adauga, de la caz la caz, metode radiologice cu sau fără substanţă de contrast (radiografie abdominală pe gol, colecistografie orală, colangiocolecistografie intravenoasă, ERCP) sau tehnici radioizotopice (cintigrafie biliară, computer tomograf, rezonanţă magnetică nucleară).
Examenele biologice curente: hemoleucogramă, VSH, bilirubină totală şi directă, TGO, TGP, GGT, fosfatază alcalină, 5 nucleotidază, glicemie, uree, creatinină, acid uric, colesterol, trigliceride, sumar de urină.
Tratamentul de elecţie al litiazei biliare îl reprezintă colecistectomia (ablaţia colecistului) pe cale deschisă sau laparoscopică.
Colecistectomia are rol profilactic (pentru copii şi tineri care sunt cunoscuţi cu litiază şi care fac frecvent crize biliare, persoanele diabetice care au risc crescut de apariţie a colecistitei, angiocolitei acute, precum şi cei care sunt predispuşi la a dezvolta neoplasm de veziculă biliară pe o colesteroloză, vezicula de „ porţelan”) sau curativ (în litiaza veziculară manifestă clinic sau la apariţia complicaţiilor).
Colecistectomia laparoscopică reprezintă cea mai modernă tehnică de extirpare a colecistului. Avantajele acestei metode sunt:
- durerile sunt mult mai mici şi dispar mai repede; - pacienţii îşi pot relua activitatea cotidiană mult mai devreme (în 1-2 săptămâni faţă de 4-6 săptămâni cât sunt necesare ablaţiei chirurgicale deschise), perioada de spitalizare este redusă la 3-4 zile, rezultatele „cosmetice” sunt mult apreciate de paciente.
Dr. Munteanu Codruț
Medic primar chirurg
Doctor în științe medicale
Poza 3
