Motto: Ca să faci avere te faci negustor.
Ca să devii celebru te faci artist.
Ca să vindeci boli te faci medic.
Totuşi, unii medici îşi schimbă meseria, renunţă la idealul de a vindeca semeni, poate simţind că nu asta este menirea lor. Ştiu absolvenţi de medicină reprofilaţi în jurnalişti, atraşi de fumuseţea muncii de gazetar. Alţii, tot cu medicina, au fost tentaţi de magia showbiz-ului, s-au apucat de cântat. Şi, în sfârşit, altă soluţie de scăpare pentru un absolvent insuficient de convins de medicină este să intre în business-ul de distribuţie de medicamente sau aparatură medicală.
Toate aceste cărări profesionale pe care te încumeţi în viaţă: practica medicală, cântatul, gazetăria şi distribuţia de produse medicale, presupun fiecare un dram de har, de vocaţie, şi e bine dacă aceasta este descoperită la timp şi cultivată, prin muncă, încredere şi perseverenţă. Până la urmă, la sănătatea semenilor contribuie nu doar consultul medical propriuzis ci şi o muzică bună, sau accesul la medicamente sau la informaţie corectă (activităţi efectuate uneori, chiar de aşa zişii medici „rataţi”).
Totuşi, ca să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, nu cunosc pe nimeni care să se fi lăsat de muzică, de gazetărie sau de distribuţia de medicamente (ca să ne referim tot la aceste 3 frumoase activităţi) pentru a se apuca de medicină. Deci, aceste „mutaţii” profesionale de care am vorbit mai înainte se întâmplă doar într-un singur sens. De ce? Pentru că medicina are o anumită caracteristică specială: factorul de risc, spre deosebire de celelalte meserii. În medicină nu poţi să repeţi o operaţie greşită, cum ai repeta o înregistrare muzicală, nu poţi returna un bolnav aşa cum se poate face cu un lot de medicamente expirate şi nu poţi da bolnavului o erată, cum se practică pentru a repara o greşeală în publicistică.
Călin Mărcuşanu