Redactia Saptamana Medicala
Mâncăm şi cu ochii – Un meniu pentru o vedere bună
Pentru a trăi, a munci şi a se menţine sănătos, omul are nevoie de aproximativ 50 de substanţe nutritive. Şi organul său de înaltă performanţă - ochiul – se bazează pe aceste substanţe preluate din hrană, de la vitamina A până la oligoelementul zinc, de la acidul Omega-3 DHA, indispensabil pentru acuitatea vizuală, până la substanţa gălbuie din plante, luteina. Substanţele nutritive dezvoltă vederea dar au şi un rol decisiv în menţinerea capacităţii şi acuităţii vizuale până la vârste înaintate.
Cea mai cunoscută substanţă nutritivă în ceea ce priveşte acuitatea vizuală şi sănătatea ochilor este vitamina A. Faptul că vitamina A joacă un rol-cheie în procesul vederii a dus la supranumirea acestei vitamine drept „vitamina ochilor”, sau „Retinol”.
Vitamina A participă la formarea purpurului retinian – sau purpurul vizual – a epiteliilor de pigment din retină, care sunt responsabili de vederea crepusculară.
O lipsă minoră de vitamina A poate duce la stăbirea perceperii contrastelor şi a contururilor în întuneric şi considerabil mai mult timp de acomodare de la lumină la întuneric. Încetinirea adaptării la întuneric poate duce la aşa-numita ambliopie nocturnă („orbul găinii”).
Vitamina A – vitamina clasică pentru ochi
Solicitări deosebite ale ochilor, ca de exemplu lucrul la calculator, privitul la televizor nopţi la rând şi călătorii dese noaptea (şoferi profesionişti de camioane) pot creşte necesarul de vitamina A. Cine stă mult la soare are nevoie de mai multă vitamina A, pentru că lumina soarelui descompune vitamina A chiar în ochi.
Adulţii ar trebui să acumuleze zilnic prin alimentaţie 0,8 mg (femei) până la 1,0 mg (bărbaţi) de vitamina A. Vitamina A pură apare doar în surse animale. De exemplu organele interne, precum ficatul, sunt foarte bogate în vitamina A. Dar şi untul, sortimentele de brânză grasă, laptele gras şi peştii graşi ca heringul sau macroul sunt, pe lângă ouă, surse bune de vitamina A.. Morcovii sunt lăudaţi a fi alimente pentru o vedere bună. Multe legume galbene şi verzi sunt o sursă bună de provitamina A. Câteva exemple: broccoli, varza, spanacul, andivele, salata de câmp, ardeii roşii şi galbeni, roşiile, feniculul, şi bineînţeles morcovii, pe primul loc.. Şi diverse fructe sunt surse bune de beta-caroten, ca de exemplu caisele, pepenele galben, piersicile, mango şi cătina albă. Recomandarea de a mânca la fiecare masă legume şi / sau fructe ameliorează alimentaţia cu (pro)vitamina A.
Printre stările de boală în care radicalii liberi joacă un rol important, se numără, pe lângă bolile de inimă şi circulaţie, şi afecţiunile inflamatorii şi ale acuităţii vizuale, cum ar fi cataracta senilă. S-a observat că radicalii liberi de oxigen joacă un rol important în mecanismul de opacifiere a cristalinului, mai ales la expunerea la lumină cu raze UV. Prin urmare, antioxidanţilor din alimentaţie, cum ar fi vitaminele C şi E, oligoelementele zinc şi seleniu, precum şi carotinoidele luteină şi zeaxantină, le revine o funcţie majoră de scut protector.
Pentru a preveni diferitele boli de ochi, cum ar fi cataracta (cu risc deosebit pentru purtătorii de ochelari sau lentile de contact) pot fi administrate doze mai mari de vitamina C, în zona de siguranţă fiziologică de 200-300 mg. În anumite condiţii de viaţă necesarul de vitamina C este cu mult mai mare: solicitare corporală deosebită (sport, printre altele), stres continuu, fumatul excesiv, precum şi consumul de alcool şi de medicamente, la fel ca şi anumite afecţiuni asociate, de exemplu diabet sau infecţii. Persoanele expuse des razelor solare, la locul de muncă sau în sejururi la munte sau mare, au un risc de cataractă ridicat şi din acest motiv au un necesar de vitamina C mai ridicat.
Reprezintă o categorie de risc în ceea ce priveşte alimentaţia cu vitamina C persoanele care consumă puţine legume sau fructe ca sursă principală pentru această vitamină (mai ales bărbaţii mai în vârstă). Şi persoanele cu o alimentaţie unilaterală sau în timpul unor diete foarte stricte pentru slăbit îşi asumă acest risc.
Şi vitamina E apare în cristalinul ochiului. Antioxidantul solubil în grăsime are aici o funcţie deosebită de protecţie faţă de acizii graşi polinesaturaţi ai foto-receptorilor. Doza zilnică de vitamina E ar trebui să fie de 12-15 mg.
Cele mai bune surse de hrană pentru vitamina E sunt uleiurile vegetale şi margarina, precum şi nucile, uleaginoase şi răsadurile de cereale. Recomandăm ulei de rapiţă, de măsline şi/sau de nuci, precum şi zilnic o mână de nuci, migdale sau alune.
Luteina şi zeaxantina – coloranţi naturali pentru vederea cea mai bună
Dintre carotinoidele galbene, luteina şi zeaxantina sunt deosebit de importante pentru vedere, ele fiind singurele carotinoide care se găsesc în cristalin şi în retină.
Luteina şi zeaxantina apar concentrate în zona centrală a retinei, care este denumită macula lutea („pata galbenă”). Macula se află în mijlocul fundului de ochi şi este descris ca fiind locul „celei mai bune vederi”. Pata galbenă ne dă capacitatea de a citi, de a recunoaşte detalii fine şi diferenţele dintre culori.
Luteina şi zeaxantina sunt capabile să absoarbă razele periculoase pentru ochi. În plus, oferă protecţie antioxidantă faţă de radicalii liberi, care, printre altele, sunt formaţi în mod continuu în macula prin lumina soarelui. Carotinoidele facilitează deci o protecţie deosebită împotriva degenerării maculei condiţionate de vârstă.
DHA – acidul gras al ochilor
Capacitatea acestuia de influenţare pozitivă a proceselor metabolice de bază se explică prin calitatea sa de componentă funcţională a membranelor celulare, în special cele ale celulelor nervoase şi ale creierului, precum şi ale retinei. Creierul şi ochii prezintă o afinitate deosebită pentru acizii graşi Omega-3. Studiile efectuate pe modele de membrană au evidenţiat faptul că acest conţinut ridicat de DHA Omega-3 este important pentru activitatea fotochimică maximă a purpurei vizuale – rodopsina. Concluzia: Acidul gras DHA reprezintă pe tot parcursul vieţii o premisă esenţială pentru menţinerea sănătăţii şi capacităţii funcţionale a ochilor.
Extras din cartea “Ochii sănătoşi şi alimentaţia”
Dr. Michael Hamm, Dirk Neuberger
