Colonel Medic Conf. univ. Dr. Carmen-Adella Sirbu
Migrena este un tip de cefalee recurentă, întâlnită des, care de multe ori este tratată necorespunzător. Există mai multe categorii de cefalee, care au criterii precise de diagnostic, terapii specifice și care trebuie diferențiate de migrenă.
Majoritatea pacienților nu efectuează un consult medical și aleg să se trateze singuri, neconștientizând riscurile automedicației. De aceea, se poate ajunge chiar la un abuz de analgezice pe bază de codeină, cu potențial periculos.
Este important de știut faptul că durerea de cap poate fi o caracteristică a mai multor afecțiuni grave ce necesită investigații suplimentare. Există semne care ne obligă la efectuarea investigațiilor amănunțite: un nou tip de durere bruscă, permanentă sau prezența unor semne sau simptome: febră, confuzie, stare mentală alterată.
Un set de întrebări foarte util atât pentru pacient, care trebuie să pregătească răspunsurile înaintea întâlnirii cu medicul, cât și pentru medic, care află astfel caracteristicile importante ale durerii de cap, fără a omite ceva important, este prezentat aici:
- Când a debutat cefaleea?
- Unde este localizată și unde iradiază?
- Cât durează?
- Care este frecvența crizelor?
- Care este intensitatea durerii, pe o scală de la 0 la 10, unde 10 este cea mai puternică?
- Ce natură și ce calitate are durerea?
- Care sunt simptomele care însoțesc durerea?
- Care sunt factorii declanșatori?
- Care sunt factorii care agravează / ameliorează durerea?
- Există istoric familial de cefalee?
- Ce face pacientul în timpul crizei?
- Cât de mult este limitată activitatea curentă a pacientului?
- Ce medicație a utilizat și cu ce rezultate ?
- Dacă între atacuri își revine complet sau există simptome reziduale?
Factorii declanșatori ai migrenei variază foarte mult de la individ la individ.
Factorii alimentari includ: ciocolată, brânză fermentată, citrice, alcool, vin în special roșu și bere, hot-dog, mezeluri, glutamat monosodic găsit în produsele alimentare chinezești, sos de soia, îndulcitori artificiali, snack-uri, fast-food, alimentele grase, înghețată și alte produse alimentare congelate, coloranți alimentari, cafea, ceai, cola (cofeina și cafeina), produse lactate, portocale.
Factorii hormonali sunt factori declanșatori importanți și se observă legături frecvente între migrene și ciclul menstrual al pacientelor. Condițiile stilului de viață al pacientului, cum ar fi stresul, somnul și mesele neregulate pot fi factori majori în influențarea migrenelor.
Jurnalul crizelor este un prețios instrument de lucru atât pentru medic cât și pentru pacient, permițând: înregistrarea simptomelor și a profilului temporal care contribuie la un diagnostic corect, înregistrarea medicației folosite și a abuzului medicamentos, evidențierea asocierii cu ciclul menstrual sau cu alți factori precipitanți. El trebuie ținut câteva săptamâni/luni pentru clarificarea tipului de cefalee și a simptomelor asociate, permițând ulterior și un bun feedback asupra eficacității medicației.
Există două tipuri de migrene, cu aură și fără aură (sau migrena comună), care este cea mai frecventă. Migrena fără aură este caracterizată prin cefalee, care durează de la 4 până la 72 ore și care prezintă minim 2 din următoarele caracteristici: localizare unilaterală; calitate pulsatilă; intensitate moderată sau severă. Se însoțește de obicei de fotofobie, greață, vărsături, iar pacientul nu suportă zgomotul, preferând să stea în repaus, într-o încăpere întunecată și în liniște. Migrena cu aură apare la 30% dintre pacienții cu migrenă. Se caracterizează prin crize dureroase precedate de simptome (aură) cu instalare treptată, în câteva minute: vizuale reversibile (lumini, pete, linii sau chiar pierderea vederii), simptome senzoriale reversibile (înțepături/amorțeală), tulburări de vorbire-disfazie. Apariția aurei este un semn care prevestește instalarea migrenei.
Pe măsură ce migrena devine mai frecventă, simptomele care o acompaniază (de exemplu greață, vărsături, sensibilitate la lumină și sunet) pot deveni mai puțin evidente.
Tratamentul pacienților cu migrenă este o provocare. Primul pas este să observăm dacă cefaleea este cauzată de excesul de medicamente, deoarece prescrierea acestora poate produce dureri de cap din cauza supradozării. În acest caz vorbim de cefaleea de abuz medicamentos care este cronică, zilnică, adesea dimineața la trezire, survine la 3% dintre adulți, mai frecventă la femei. Apare numai ca o complicație a unei cefalalgii preexistente, de obicei migrenă sau cefalee de tip tensional. Apare la folosirea analgezicelor simple ≥15 zile pe lună și/sau folosirea opioizilor, ergoților sau triptanilor, sau a oricărei combinații dintre acestea ≥10 zile / lună.
Tulburările psihice și comorbiditățile (depresia, obezitatea, tulburările de somn) ar trebui tratate, deoarece ele pot însoți migrena cronică.
Scopul principal al tratamentului migrenei este gestionarea durerii. Pe termen scurt, scopul este ca pacientul să controleze repede. Pe termen lung, scopurile terapiei sunt prevenirea recurenţelor crizelor migrenoase şi scăderea severităţii acestora. Alegerea medicamentului se face individualizat, în funcţie de particularităţile fiziologice ale pacientului, de tolerabilitate şi de comorbidităţile prezente.
Pentru criza uşoară-moderată se folosesc oral, analgezice, antipiretice. Pentru criza moderată sau severă, în cazul în care este cunoscută lipsa răspunsului la analgezicele clasice, se folosesc triptani administrați oral, subcutanat, intranazal, imediat când începe criza. Triptanii sunt consideraţi medicamente specifice anticriză migrenoasă. Se recurge la tratamentul medicamentos preventiv doar când frecvenţa atacurilor de migrenă este mare, când acestea duc la reducerea calităţii vieţii şi când există riscul de suprautilizare a medicamentelor.
Concluzie
Pacienții cu cefalee trebuie să consulte medicul neurolog pentru a li se stabili corect diagnosticul și trebuie să evite automedicația și abuzul de analgezice care pot crea un cerc vicios.
