Prof. Dr. Calin Giurcaneanu
Interviu cu Prof Univ. Dr. Călin Giurcăneanu, președinte Societatea Română de dermatologie
Procentul românilor cu dermatită atopică a crescut până la 20% din populație. Există o legătură între boală și mediul poluat în care trăim?
Într-adevăr, dermatita atopită este clar o maladie manifestată prin tot felul de alergii, atât cutanate cât și respiratorii (astm bronșic, rinită alergică, conjunctivite alergice).
Indivizii atopici au, ca și la psoriazis, un teren genetic de predispoziție. Pe această predispoziție genetică, intervenția unor alergeni de multe ori specifici pentru fiecare pacient, datorată poluării, duc la declanșarea dermatitelor.
Poluarea intervine prin afectarea multor alimente vegetale, a pomilor, sporilor, praful care sunt în jurul nostru și pe care le mâncăm sau le respirăm. Procentul indivizilor atopici depinde de poluarea din anumite zone geografice, de aceea mulți dintre cei care se nasc cu gene de atopie tind să facă destul de precoce dermatită atopică la câteva luni după naștere.
Afecțiunile dermatologice sunt în strânsă legătură cu cele gastrointestinale încă de la naștere. Laptele de vacă este principala cauză ce poate declanșa alergia. Laptele matern este un lapte care conține proteine de vacă și așa copilul poate să facă dermatită chiar dacă el nu a consumat lapte de vacă efectiv până în acel moment. Copilul ceva mai mare, între 2 și 12 ani, nu mai face alergie la o proteină din laptele de vacă, dar, o poate dezvolta la semințe, căpșuni, miez de nucă, alune etc. O mare parte dintr-o serie de dermatite pleacă din tubul digestiv, ca urmare a unei absorbții deficitare la nivelul duodenului.
Astfel, apar o serie întreagă de afecțiuni cum ar fi acneea rozacee. Deasemeni, dermatita herpetiformă pleacă de la o enteropatie la gluten etc.
Fotoîmbătrânirea este a doua cauză a îmbătrânirii premature dar și principala cauză de melanom. Cum ar trebui să abordeze medicul dermatolog pacientul pentru conștientizarea asupra pericolului radiațiilor solare?
Ca medic dermatolog, sunt pus în fața multor situații. De exemplu, sunt pacienți care au stat mult la soare acum 30 de ani, dar nu și în ultimii 15 ani, și totuși au diferite afecțiuni dermatologice datorate expunerii pe termen lung la soare, cum ar fi pielea foarte uscată, pigmentată, cu cheratoze multiple etc.
O altă situație este cea a pacienților tineri, care nu se expun radiațiilor solare dar care frecventează solarele, fără să anticipeze cum vor evolua peste 30 de ani. Personal sunt total împotriva expunerii la aceste solare, total necontrolate și cu radiații care nu sunt dintre cele mai bune.
Recomand ca, expunerile la orice sursă de radiații ultraviolete, soarele, solarul, alte aparaturi care lansează ultraviolete să fie cât mai prudent administrate, să fie doar în anumite perioade ale zilei (expunerea la soare și mai ales la malul mării), pe cât posibil cât mai dimineață. Dacă acum 15 ani le spuneam că este indicat să se stea la soare la ultraviolete înainte de ora 10, acum le spun că este bine să se expună înainte de 8:30.
Dar, din acest punct de vedere este foarte greu să abordezi pacientul. Utilizarea cremelor de protecție atât cu o protecție organică sau anorganică este foarte bună și trebuie aplicate cu rigurozitate, nu numai la mare, ci permanent, când stăm afară, și nu numai vara, ci și iarna, când este multă luminozitate prin reflexia luminii în gheață, zăpadă.
Aveți competență în dermatoscopie și laser în dermatologie, de aceea vă rugăm să ne spuneți ce tehnici moderne are dermatologul în depistarea bolilor dermatologice.
Avem aproximativ 1.000 de dermatologi în România. Dermatoscopia este prima tehnică ce trebuie folosită de medic. Dermatoscopul se află în buzunarul oricărui dermatolog din România. Sunt centre mari dermatologice dotate cu aparate de tip FotoFinder, de tip MoleMax și care înglobează în memorie fotografii seriate cu leziunile pigmentare, care, în viitor, pot fi comparate pentru a studia evoluția acestora.
Alte tehnici investigaționale, cum ar fi microscopia confocală, tomografia de coerență optică, sunt excepționale, și apropie foarte mult imaginea de examenul histopatologic.
Un mare dezavantaj este că aceste tehnici sunt foarte costisitoare, aparatele ridicându-se la costuri de peste 100.000 de euro.
În privința laserelor, pot spune că paleta lor este foarte foarte largă și pot fi folosite în scop curativ, pentru diferite afecțiuni medicale, de ex: laserul CO2 pentru epitelioame sau pentru alte cancere, pentru mici angioame, papiloame și așa mai departe.
Există și lasere care se folosesc pentru partea de cosmetică și care pur și simplu fac resurfacing sau rezolvă foarte bine fenomenele de fotoîmbătrânire, de îmbătrânire fiziologică.
O altă metodă de tratarea pielii și în care eu am mare încredere, este lumina intens pulsată, IPL, celebra tehnică foarte bună pentru melanoze, rubeoze, cuperoze. De asemenea, pentru epilare mi se pare excepțional de bună prin comparație cu epilarea cu laser. Deci, există o multitudine de tehnici pe care dermatologul le are la dispoziție.
Hemagiomul și mai ales angiomul plan provoacă un important deficit estetic și implicit psiho-social atât în copilărie cât și în perioada de adult. Care sunt metodele de tratament?
Angiomul plan face parte din categoria hemangioamelor congenitale, cu care de cele mai multe ori se naște individul, și care se dezvoltă la câteva săptămâni după naștere. Acestea sunt numite angioame infantile și au mai multe posibilități de tratament.
Se vehiculează ideea că ar trebui lăsate până la vârsta de șapte ani și că vor dispărea de la sine în proporție de 90%, ceea ce nu este adevărat.
În opinia mea, este bine să se intervină indiferent de tipul de angiom, cât mai precoce cu putință. Angioamele infantile care se dezvoltă după naștere, la o lună, două, trei, beneficiază de un tratament sub control dermatologic dar și pediatric în același timp, cu picături de Hemangioil (corticosteroizi), care duce la dispariția totală, într-o perioadă de la câteva luni până la maxim un an de viață.
Pe parcursul tratamentului se poate interveni și cu un laser vascular, cum ar fi PDL. Asocierea celor două metode crește eficiența în rezolvarea acestora.
Pentru hemangioamele care apar și mai târziu, în funcție de mărimea acestora, trebuie făcute ședințe cu repetiție la anumite intervale de timp. Acest semn din naștere să-i spunem și așa, îl afectează pe individ foarte mult, mai ales că marea majoritate (peste 60-80%) se găsesc pe zone descoperite ale corpului, față, în extremitate cefalică, frunte, gât și care se văd inestetic.
În ultima perioadă a luat amploare dermatocosmetica, practicată din păcate nu numai de medici de specialitate, lucru care poate să afecteze interesul pacientului. Care este părerea dvs în această privință?
Aceste proceduri de dermato-cosmetică, în opinia mea, trebuie făcute obligatoriu de un medic care a acumulat pe parcurs competențe ca urmare a unor cursuri, a unor specializări de foarte bună calitate.
Medicii care pot executa aceste proceduri sunt dermatologi, chirurgi plasticieni și esteticieni. Ar putea fi de asemenea, un medic oftalmolog specializat, un ORL-ist, un medic stomatolog pentru anumite proceduri din jurul cavității bucale.
Comisia consultativă de dermatologie de la Ministerul Sănătății este actualmente în discuții cu medicii plasticieni - un proiect care să privească estetica medicală alături de alte specialități dintre care prima este chirurgia plastică. Suntem foarte aprope de a trage niște concluzii favorabile și de a întra în normalitate.
Sunteți membru al Academiei Europene de Dermatologie și Venerologie și participați la numeroase manifestări internaționale. Care sunt preocupările pe plan internațional cu privire la această specialitate medicală?
Tendința pe plan internațional este de dezvoltarea tehnicilor de diagnostic și de tratament al unor boli inflamatorii cronice debilitante cum ar fi psoriazis, dermatită atopică, limfoame cutanate, boli foarte grave care pot duce la decesul pacienților. Se investește în cercetarea fiziopatologiei și imunologiei acestor boli, pentru descoperirea unor medicații foarte bune.
Pe linie tumorală, se dorește cercetarea și dezvoltarea unor produse biologice care pot fi administrate la pacienți cu alte tipuri de tumori în afară de melanom, cum ar fi epitelioame bazocelulare, spinocelulare care nu pot avea un tratament chirurgical, radioterapie sau laser.
Deasemeni, exista tendința de dezvoltare a laserelor cu efect curativ al maladiilor dermatologice dar și cosmetice.
Americanii și australienii fac foarte multe studii de prevalență, de incidență a diverselor boli provocate de mediile unde se află fiecare, mai ales cele solare unde se dezvoltă cancerul cutanat. Australia e pe primul plan ca incidență a acestor cancere și au făcut studii de prevalență a acestor afecțiuni cu risc foarte mare.
