Prof. Dr. Calin Giurcaneanu
Psoriazisul este mai mult decât o afecțiune dermatologică. Dincolo de afectarea pielii, psoriazisul are răsunet asupra întregului organism.
Este considerat că psoriazisul este o boală mai mult decât dermatologică, așa încât, din start, menționez faptul că el are un mare impact asupra întregului organism al pacientului. Ca atare este necesară o echipă multidisciplinară pentru un management eficient și persoanlizat fiecărui pacient, echipă în centrul căreia trebuie să se afle medicul dermatolog.
Deși datele de prevalență pe plan mondial sunt de circa 2%, incidența sa a crescut în anii 2000 de circa 2-2.5 ori față de anii 1970. Ne mândrim cu faptul că, sub egida Societății Române de Dermatologie, a fost efectuat un studiu de prevalență în psoriazis care arată valori mai mari decât cele pe plan mondial, adică 4,9, din care un sfert au și afectare articulară.
De fapt este o afecțiune inflamatorie cronică, multisistemică, cu punct de plecare cutanat, în care factorii genetici (care produc proliferări necontrolate epidermice sau importante atingeri ale sistemului imunitar înnăscut și adaptativ) se întrepătrund cu factori de mediu: stres, fumat, consum de alcool, obezitate, medicamente, infecții, deficit de vitamina D.
Așadar, pacientul cu psoriazis poate prezenta o serie de manifestări extracutanante, motiv pentru care este nevoie de acea echipă multidisciplinară. Dintre aceste manifestări menționez: artrita psoriatrică, obezitate, sindrom metabolic, boală cardiovasculară, cerebrovasculară și vasculară periferică, boli autoimune, boală cronică renală, boală hepatică nealcoolică, boală pulmonară obstructivă cronică, apnee în somn, boli inflamatorii cronice intestinale, inflamație oculară, parkinsonism, efecte psihosociale, boli psihiatrice, abuz de alcool etc.
Iată de ce alegerea unei terapii personalizate, predictive pentru fiecare pacient reprezintă o provocare, o mare responsabilitate și în ultimă instanță, o adevărată artă.
Procentul românilor cu dermatită atopică a crescut în ultimii ani, această afecțiune manifestându-se încă de la naștere. Care sunt cauzele?
Dermatita atopică este o boală cutanată cronică intens pruriginoasă, care afectează mai frecvent copiii, dar și adulții. Se observă în ultimele decade o creștere semnificativă a incidenței și prevalenței eczemei atopice în Africa, Asia sud-est, vestul și nordul Europei. Și România se află în acest trend ascendent. Se asociază frecvent (8% din cazuri) cu un nivel crescut de IgE seric total, istoric personal sau familial de atopie, astm bronșic sau/și rinită alergică. Debutul este frecvent sub vârsta de 5 ani, formele severe apărând chiar sub 6 luni.
Factorii genetici par a fi importanți:
- 70% au istoric familial pozitiv de atopie;
- Copii cu un părinte atopic au risc de 2-3 ori mai mare, iar cei cu ambii părinți au risc de 3-5 ori mai ridicat să facă dermatită atopică;
- Defecte genetice care condiționează disfuncții ale filaggrinei (componentă importantă a barierei lipidice), dar și ale celulelor imunității înnăscute și adaptative (dezvoltare preponderentă a inflamației de tip 2).
Factorii de mediu cum ar fi cei climatici, mediul urban, poluare, expunere precoce la microorganisme nepatogene și apa dură (bogată în calciu) constituie riscuri potențiale pentru dermatita atopică. Interesant, copiii expuși la endotoxine, cei dați precoce la creșă, infestări helmintice, cu număr mare de frați, cei care locuiesc la ferme de animale și câini au risc mai mic de a face dermatita atopică.
