Am dat din întâmplare peste lista de „subiecte fierbiniţi” a Asociaţiei Americane de Dietetică, iar una dintre discuţii era despre alimentele organice în comparaţie cu cele convenţionale. Am decis să elaborez puţin subiectul pentru că este de foarte mare actualitate în societetea noastra de astăzi şi pentru că de multe ori se întâmplă să mi se pună întrebarea: „Care alimente să le aleg: organice sau convenţionale?”
Prin definiție, termenul de aliment organic se referă la alimente produse prin metode care nu folosesc pesticide și îngrășăminte sintetice, nu sunt procesate prin iradiere, cu solvenți industriali sau cu aditivi chimici și nu conțin organisme modificate genetic.
Studiile arată că în rândul consumatorilor există convingerea că alimentele organice sunt mai sănătoase și mai sigure decât cele convenționale, fiind dispuși să plătească suplimentar pentru a le obține. De asemenea, tot studiile științifice atestă faptul că este pusă la indoială abilitatea sistemelor alimentare guvernamentale de a pune la dispoziția consumatorului alimente sigure și lipsite de riscuri pentru sănătate. Probleme ca organisme modificate genetic, iradierea alimentelor, sau izbucnirea unor epidemii ca encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii nebune), gripa porcină, aviară, ne fac să fim conștienți de riscurile la care ne supunem prin alimente și ne indreaptă spre alternative care se presupun a fi mai sigure și anume cele organice.
Certificarea unui produs ca „organic” este facută de organisme guvernamentale specializate (Programul Organic Național din cadrul Departamentului Agriculturii în SUA și Departamentul de Agricultură Ecologică din cadrul Comisiei Europene) și se adresează etapelor de producție și procesare, însă această certificare nu pretinde și nu implică beneficii nutriționale sau siguranța suplimentară pentru alimentele organice.
Una dintre problemele care se pune între cele doua categorii de alimente este contaminarea cu pesticide sau cu microorganisme patogene. S-au efectuat multiple studii cu privire la conținutul în reziduuri de pesticide atât în alimentele organice cât și în cele convenționale și un lucru a reieșit cert: ambele pot fi contaminate cu pesticide.
Cele convenționale într-o mai mare măsura, iar cele organice – accidental (prin sol, în cazul alunecărilor de teren, prin pânza freatică, prin vânt, în timpul transportului sau depozitării). Însă nivelul de contaminare în majoritatea cazurilor este la nivel de „urmă”. Spre exemplu, un studiu efectuat in anul 2000 de către Administrația Alimentului și Medicamentului din Statele Unite (Food and Drug Administration) a analizat 9438 de mostre de alimente (legume, fructe, cereale, lactate, ouă, pește și altele) pentru 366 de pesticide. Au găsit 90 dintre ele. 60% din mostre nu aveau reziduri, 35% din mostre aveau niveluri scăzute până la urme și doar 3% aveau niveluri peste limita de toleranța. În Uniunea Europeană, din cele 40.000-46.000 mostre analizate anual între 1996-2002, 32-38% au avut reziduuri detectabile iar 3-3,5% au avut niveluri peste limitele maxime admise. În ce privește contaminarea microbiologică, studiile sunt în favoarea alimentelor convenționale. Recoltele organice pot fi contaminate mult mai ușor cu E. coli, Salmonella și alți agenți patogeni enterici prin îngrășămintele folosite. Este de subliniat că multe ingrediente și metode demonstrate a fi utile în prevenirea contaminării microbiene (agenți antimicrobieni, conservanți, iradierea) sunt interzise în agricultura organică, de aici și rata mai mare de infecție. Este evident faptul că măsurile de igienă alimentației se aplică în aceeași măsură și alimentelor organice și celor convenționale, pentru a minimiza riscul de infecție (spălarea fructelor și legumelor, prepararea termică și păstrarea corespunzatoare a lactatelor și produselor din carne, etc.).
Diferențele nutriționale între cele două categorii de alimente sunt greu de privit cu obiectivitate din cauza diferențelor în calitatea solurilor, condițiile de creștere, fertilizatorii utilizați, compoziția în minerale a apei. Studiile au aratat clar că recoltele organice sunt mai bogate în fitonutrienți (polifenoli, flavonoizi, fitoestrogeni, etc.). De exemplu roșiile organice sunt mai bogate în licopen, cartofii organici în polifenoli, merele organice în flavonoizi și vinul roșu în resveratrol. Unele legume cultivate organic (ceapa, varza chinezeasca, morcovul, ardeiul verde) s-a demonstrat că au o activitate antimutagenică (anticancerigenă) mai mare decât omologii convenționali. Per ansamblu, legumele și fructele cultivate organic au o putere antioxidantă mai mare. In rest, în ce privește macro și micronutrienții diferențele sunt nesemnificative. Altă diferență între cele două categorii de alimente este prețul. Alimentele organice costă cu 40% pană la 175% mai mult. Iar evidențele din studiile clinice efectuate până acum nu pot convinge nutrițoniștii și specialiștii în alimentație să recomande susținerea de către populație a diferenței de preț între alimentele convenționale și cele organice.
Un lucru este sigur! Atenția trebuie îndreptată mai degrabă spre consumul în exces de alimente și spre gradele mari de procesare. Multiple studii au arătat fără umbră de îndoială că un consum crescut de fructe și legume (organice sau convenționale) scade semnificativ riscul de cancer. Prin urmare beneficiile depășesc cu mult riscurile.
Desigur, alimentele organice sunt o soluție bună dacă prețul nu este o problemă. Și nu trebuie să vă amintesc de gustul roșiilor de odinioară din grădina bunicilor, sau de aroma căpșunilor coapte, pe care le căutam în zadar acum. Dar, organic sau nu, problema trebuie privită în ansamblu și anume alimentația trebuie să fie echilibrată, adaptată necesităților organismului, integrată într-un stil de viață sănătos.
Referinte:
1. Faidon Magkos, Fotini Arvaniti & Antonis Zampelas (2006): Organic Food: Buying More Safety or Just Peace of Mind? A Critical Review of the Literature, Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 46:1, 23-56;
2. American Dietetic Association Hot Topic: Advising Consumers About Organic Foods and Healthful Eating
