Managementul epilepsiei înseamnă mai mult decât respectarea medicaţiei prescrise de medicul specialist. Este important, de asemenea, ca pacientul să-şi menţină starea generală de sănătate, să-şi monitorizeze simptomele epilepsiei şi răspunsul la tratament şi să aibă grijă de siguranţa sa. Implicarea în managementul propriei afecţiuni îl poate ajuta pe pacient să-şi controleze boala şi să-şi continue viaţa într-o manieră normală. Obiectivul tratamentului antiepileptic este reducerea la zero a crizelor epileptice fără a avea efecte secundare intolerabile, iar acest obiectiv poate fi obţinut pentru majoritatea pacienţilor.
Aproape 7 din 10 pacienţi cu epilepsie pot avea o perioadă fără crize de cel puţin un an cu prima medicaţie [1], însă pentru a reuşi este nevoie de un parteneriat între pacient şi medicul specialist neurolog. Nici cel mai atent şi amănunţit consult de specialitate nu poate detecta toate problemele posibile legate de medicaţie şi simptomatologie. Concluziile medicului neurolog depind de informaţiile primite de la pacient despre starea sa generală, numărul de crize epileptice avute şi modul în care acesta este afectat de tratament.
O metodă simplă pentru a-i putea transmite medicului toate informaţiile necesare o constituie completarea unui jurnal de epilepsie în care să se noteze datele şi numărul crizelor epileptice, factorii declanşatori şi efectele secundare ale medicamentelor. Astfel, informaţiile vor fi disponibile pentru a fi consultate de medicul curant la următoarea vizită. Trebuie discutate cu medicul specialist evenimentele importante consemnate în jurnal, precum şi opţiunile disponibile pentru un management mai bun al epilepsiei. Desigur, nu există garanţia unui succes imediat, pentru că fiecare pacient are propriul sau răspuns la tratament, care poate fi diferit faţă de cel al altor persoane, însă este posibil ca, prin optimizarea managementului epilepsiei, crizele să fie stopate în totalitate.
Iată şi alte câteva sfaturi care îi pot ajuta pe pacienţii cu epilepsie:
- Urmăriţi modul în care vă afectează tratamentul! Este util să notaţi într-un jurnal toate crizele sau posibilele efecte adverse ale medicamentelor. Acesta îl poate ajuta pe medicul specialist în adaptarea tratamentului la nevoile personale ale pacientului.
- Notaţi-vă factorii care au declanşat crizele epileptice! În unele cazuri pot fi identificaţi exact factorii declanşatori ai crizelor. Între cei mai întâlniţi se numără stresul, oboseala, consumul de alcool şi uneori schimbările hormonale la femei. Identificarea acestor factori şi discutarea lor cu medicul specialist vă poate ajuta să evitaţi în viitor declanşarea crizelor epileptice.
- Consultaţi un medic specialist neurolog! Medicul dumneavoastră de familie poate evalua statusul bolii dumneavoastră şi vă poate îndruma către medicul specialist atunci când este nevoie.
- Pregatiţi-vă pentru vizita la medic! Fiţi pregătit pentru a discuta cu el toate detaliile necesare! Completarea unui jurnal de epilepsie poate fi foarte utilă pentru evaluarea făcută de medicul specialist. Pregatiţi-vă de asemenea o listă cu punctele pe care doriţi să le discutaţi!
- Mergeţi la medic dacă observaţi orice modificare a simptomelor sau dacă remarcaţi modificări ale stării emoţionale! Trebuie să discutaţi deschis cu medicul orice aspect care poate fi legat de epilepsie. De exemplu, o perioadă stresantă la serviciu sau un tratament pentru o altă afecţiune ar putea afecta statusul bolii sau eficacitatea tratamentului.
- Cereţi informaţii suplimentare despre boala dumneavoastră! Medicul vă poate explica tot ceea ce doriţi să ştiţi despre boală şi vă poate îndruma şi către alte surse de informaţii. Pentru a afla şi a înţelege cât mai multe lucruri despre epilepsie, Societatea de Neurologie din România a lansat campania de informare La fel ca noi, despre care puteţi afla mai multe informaţii vizitând site-ul www.lafelcanoi.ro
[1] 70% din 423 pacienţi în studiul Kwan and Brodie, N Engl J Med 2000; 342(5) : 314-319.
Sursa: www.livebeyondepilepsy.com
