Infecţii bacteriene şi virale
Studii efectuate in vitro pe diferite sortimente de propolis, recoltate din diferite regiuni ale globului, au permis evidenţierea eficacităţii acestora asupra unei întregi serii de germeni: Echerichia colli, Pasteurella multocida, Bacillus subtilis şi Staphylococcus aureus. Propolisul poate interveni, de asemenea, cu rezultate spectaculoase în tratamentul herpesului (labial sau genital), maladie cauzată de acţiunea unor virusuri foarte răspândite în populaţiile umane.
Acţiunea antivirală a propolisului
Cercetările au arătat un efect pozitiv al acestui produs apicol asupra virulenţei şi duplicării unor tulpini virale precum cele de herpes, adenovirus, corona virus şi rota virus. Mai mult, efectul in vitro al propolisului a fost deja cercetat în cazul mai multor virusuri, cum este herpes simplex tipurile 1 şi 2, tulpini mutante rezistente la aciclovir, adenovirusul tip 2, virusul stomatitei veziculare şi poliovirus tip 2.
Cu titlu preventiv, lăptişorul de matcă se poate dovedi eficient pentru traversarea unor epidemii de gripă sau de infecţii virale acute. Aplicat în terapie de şoc (în doze mult mai ridicate mergând până la 10 g pe zi, cum susţine dr. Bengsch din Germania !!!), lăptişorul de matcă poate conduce rapid la dispariţia simptomelor. Trebuie însă ca, în acest caz, administrarea să se facă cu mare prudenţă la persoanele cu antecedente alergice şi, mai ales, la cele care prezintă tulburări hormonale. Dar poate că cel mai prudent este să nu se depăşească dozele şi să se încerce asocierea acestuia cu interferonul.
Aplicaţiile locale de propolis şi de păstură oferă rezultate foarte bune în tratamentul infecţiilor respiratorii superioare de tipul anghinei şi rinosinuzitei.
În sfârşit, mierea, care dispune de o importantă acţiune antibacteriană, reprezintă o alternativă sau un suport interesant al terapiilor clasice ale afecţiunilor bacteriene.
Acţiunea antibiotică a propolisului in vitro a fost testată pe numeroase tulpini de bacterii grampozitive (Bacillus brevis, B. polymyxa, B. pumilus, B. sphaericus, B. subtilis, Cellulomonas fimi, Nocardia globerula, Leuconostoc mesenteroides, Leuconostoc mesenteroides, Staphylococcus aureus and Streptococcus faecalis) şi gramnegative (Aerobacter aerogenes, Alcaligenes sp., Bordetella bronchiseptica, Escherichia colli, Proteus vulgaris, Pseudomonas aeruginosa şi Serratia marcescens). Cercetările au demonstrat, de asemenea, o puternică acţiune antibiotică asupra anumitor tulpini de Staphylococcus aureus şi Streptococcus mutans. Unele dintre mostrele de propolis testate au prezentat o concentraţie ridicată de flavonoizi, între care galangina şi pinocembrina, consideraţi a fi puternici agenţi antimicrobieni.
Parazitoze
Iată un domeniu în care, din nou, propolisul s-a dovedit eficace împotriva giardiozei, o afecţiune parazitară cu o întreagă serie de complicaţii, nu numai la adult, ci şi la copil, la care împiedică o dezvoltare normală şi armonioasă.
În afară de această afecţiune, analiza coproparazitologică a pacienţilor trataţi cu propolis a demonstrat absenţa unor viermi ca Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis sau chiar a unor viermi solitari de tipul Taenia, fapt care întăreşte afirmaţia privind acţiunea antiparazitară a acestui produs natural.
Dr. Biochimist Cristina Mateescu, CS II. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura
