Garofiţa Nicolae Dr.
Aproximativ 65% din organismul unui adult este format din apă. La o greutate de 70 de kilograme, o persoană are nu mai puţin de 45 de litri de apă! Cu toate acestea, este suficient să pierdem 2% din această cantitate pentru a ne deshidrata. Consecinţele? Oboseală, dureri de cap, iar în cazurile grave, pierderea cunoştinţei şi chiar decesul.
Ce se întâmplă când pierdem prea multă apă
Pericolul deshidratării există în orice anotimp, însă vara, din cauza temperaturilor ridicate şi a transpiraţiei mai abundente, riscul este mai mare. La acesta se adaugă şi riscul mai ridicat de contractare, în acest anotimp, a toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor diareice, care duc la pierderi suplimentare de lichide şi de săruri minerale.
Metabolismul devine lent
Când în organism nu există suficientă apă, toate celulele au de suferit. Lichidele joacă un rol extrem de important în procesele metabolice, iar în absenţa lor toate procesele biochimice şi energetice sunt încetinite. Digestia devine şi ea mai lentă şi, cum apa este ca un combustibil pentru arderea grăsimilor şi caloriilor, îngrăsarea este iminentă. Nici toxinele nu mai pot fi eliminate din organism în absenţa apei. Celulele corpului nostru conţin apa şi „înoată" în apă.
Între cele două tipuri de apă există un schimb de substanţe care purifică celulele şi le ajută pentru buna funcţionare. Când apa este insuficientă, ele se intoxică, iar consecinţa este slăbirea sistemului imunitar şi creşterea predispoziţiei la boli.
Cercetătorii au corelat chiar hidratarea insuficientă cu un risc mai mare de cancer de vezică urinară şi de colon, pentru că în aceste locuri se acumulează toxinele. Efectele nocive ale toxinelor sunt vizibile şi pe ten. Acneea, eczemele şi psoriazisul pot fi o altă urmare a hidratării insuficiente. La fel şi ridurile, pielea uscată şi lipsită de elasticitate, pentru că lichidele sunt chiar mai importante decât cremele de faţă.
Sunt favorizate infecţiile urinare
Buna funcţionare a rinichilor depinde de aportul nostru de apă. Deshidratarea favorizează infecţiile urinare, formarea nisipului şi a pietrelor la rinichi, iar în cazurile severe, poate avea o consecinţă cu potenţial fatal: insuficienţa renală. Şi capacităţile noastre intelectuale au de suferit în lipsa unei hidratări optime.
Este suficient să pierdem numai 2% din cantitatea de lichide a corpului pentru a avea probleme de concentrare, tulburări de memorie pe termen scurt şi dificultăţi în a face calcule elementare. Aportul insuficient de lichide ne privează şi de energie. Unele persoane sunt mai expuse Riscul de deshidratare este mai mare vara, pentru că pierdem mai multă apă prin transpiraţie Atleţii si toţi cei care fac sport. Mulţi dintre cei care fac mişcare afară, în soare, nu reuşesc să suplimenteze aşa cum ar trebui pierderile mari de lichide şi de săruri minerale.
Vârstnicii. Senzaţia de sete nu mai apare la fel de prompt la vârste înaintate, ceea ce creşte riscul de deshidratare.
De asemenea, multi vârstnici au probleme renale sau iau medicamente care cresc diureza, cum este şi cazul antihipertensivelor. Uneori, le este teamă să nu agraveze, prin consumul de lichide, incontinenţa urinară, frecventă la ei.
Copiii. Rata lor metabolică, adică ritmul în care corpul consumă energie, este mai mare decât cea a adulţilor, ceea ce înseamnă că organismul foloseşte mai multă apă în timpul arderilor.
În plus, rinichii lor nu filtrează apa la fel de eficient precum cei ai adulţilor.
Muncitorii în aer liber. Cei care lucrează în construcţii, politiştii de la circulaţia rutieră, poştaşii şi toate categoriile profesionale care-şi desfăşoară activitatea în căldură sunt expuse la riscul de deshidratare. Iată semnele deshidratării! Ia masuri dacă-ţi simţi buzele şi limba uscate, dacă ai dureri de cap, dacă te simţi slăbit şi obosit, dacă urina este închisă la culoare, dacă ai micţiuni la intervale mari de timp, dacă ţi-e greaţă şi ai crampe musculare! Deshidratarea severă măreşte ritmul cardiac şi tensiunea arterială şi duce la confuzie, halucinaţii şi chiar la pierderea cunoştinţei.
Deshidratarea pune în pericol viaţa celor mici. Potrivit pediatrilor americani de la Universitatea „Loyola" din Chicago, copiii sunt expuşi vara, ca urmare a deshidratării, la riscul de rabdomioliză, o boală caracterizată de distrugerea ţesuturilor musculare striate, care se complică uneori cu insuficienţă renală acută.
Îţi poţi da seama că un bebeluş sau un copil este deshidratat după lipsa de chef de joacă, după faptul că udă mai puţin de şase scutece pe zi sau, dacă este mai mare, după numărul redus de micţiuni (la un interval mai mare de opt ore) şi după lipsa lacrimilor atunci când plânge.
