Nu îmi plac ochelarii, dar…
Conf. Dr. Mircea. Filip
Medic primar oftalmolog
Doctor în ştiinţe medicale
F.E.B.O.
Deseori aude aceasta afirmaţie un medic oftalmolog, la care trebuie să răspundă în mod profesional! Iată câteva exemple!
... Un pacient de peste 40 ani constată că nu mai poate citi la fel de bine ca înainte. Nu e bolnav, este sănătos, dar a apărut prezbiţia, o îmbătrânire a ochiului. Prima soluţie sunt ochelarii. Dar, există şi alternative: lentile de contact multifocale sau operaţie, dar puţini sunt cei care acceptă astfel de variante. Orice atinge ochiul - lentile de contact sau bisturiu - este mai riscant decât clasicii ochelari.
... Un pacient constată că nu mai vede bine nici la distanţă şi nici de aproape. Merge la oftalmolog, i se spune că are nevoie de ochelari, atât pentru distanţă cât şi de aproape.
Este o problemă purtatul ochelarilor? Poate fi, pentru că ochelarii îţi pot afecta imaginea, te pot face “bătrân”, cu toate consecinţele, mai ales în cazul persoanelor publice, pentru care „look-ul” contează.
Din fericire, în aceste cazuri,laserul excimer poate reyolva dorinţa de a nu purta ochelari. Pacienţii pot opta, între anumite limite de dioptrii, la o operaţie prin tehnica Lasek, cu un mare grad de siguranţă, prin care nu va mai avea nevoie de ochelari de distanţă şi, simultan, se reduc dioptriile pentru aproape. Există şi tehnici, spre exemplu Prelex, care, similare operaţiei de cataractă, pot face ca pacientul să nu mai aibă nevoie de ochelari tot restul vieţii.
…Rareori, un oftalmolog, într-o carieră, vede un pacient care are un singur ochi bun sau celălalt ochi lipseşte, respectiv are proteză! Un asemenea pacient este bine să aibă ochelari permanenţi, în special când este în activitate, într-un mediu potenţial periculos, în special în afara casei. Ochelarii pot fi cu sau fără dioptrii, dar lentilele trebuie să fie din policarbonat. Acest material are o calitate: nu se sparge la şocuri, adică, dacă o piatră loveşte lentila, ea nu se sparge, deci nu rezultă cioburi care pot să rănească ochiul.
…Un copil cu tendinţă spre strabism are indicaţie de ochelari pentru multi ani, chiar din primii ani de viaţă, pentru ca ca şansele lui de vindecare să crească. Familia poate nu-şi doreşte un copil cu ochelari, dar trebuie să înţeleagă necesitatea acestora.
… Un copil rrom nu îşi poartă ochelarii, deşi i-au fost prescrişi, pentru că obiceiurile etniei spun că a purta ochelari « nu dă bine” şi îţi pune o notă proastă în faţa comunităţii. Un astfel de copil poate avea o dezvoltare intelectuală precară pentru că nu vede la tablă şi nu-şi poate face temele. Este alternativa lentilelor de contact, dar acestea, pentru a fi purtate, implică o anumită maturitate a purtătorului, în nici un caz vârsta copilăriei, altfel existând riscuri asupra ochiului.
Ochelarii nu plac tuturor, dar fac parte din ce în ce mai mult din viaţa noastră. Nu trebuie să uităm că uneori ei pot da o notă aparte chipului celui care-l poartă. E de gândit!
