Ina Petrescu Dr.
De vorbă cu chirurgul estetician Dr. Petrescu Ina, SUUB şi Spitalul Ponderas
De ce este importanta reconstrucţia sânului dupa mastectomie?
O femeie care a trecut prin trauma majoră a cancerului de sân, şi care a supravieţuit acestei încercări a vieţii, consider ca este absolut necesar şi obligatoriu să-şi refacă forma corpului şi identitatea de gen. Am constat la absolut toate femeile care au urmat această procedură, o explozie a stării de bine, o creştere indiscutabilă a calităţii vieţii. Femeile devin mult mai optimiste, se reintegrează social cât mai rapid, îşi regăsesc în bună măsură sensul vieţii.
Multe dintre femeile diagnosticate cu cancer de sân, pe lângă trauma bolii, au fost părăsite de soţ, de partener. Multe nu au mărturisit anturajului de boala de care suferă pentru a nu fi stigmatizate social. Am avut ocazia să cunosc femei care nici după reconstrucţie nu au spus decât celor foarte apropiaţi despre aceasta operaţie.
Noi suntem la început de drum în ceea ce priveşte reconstrucţia sânului. Noi putem spune acum că această idée ia amploare. Reconstrucţia sânului înseamnă creşterea calităţii vieţii. Înseamnă că suntem persoane civilizate care doresc să-şi trăiască sensul vieţii în condiţii cât mai apropiate de normalitate. Şi femeile din România au acest drept,îl merită.
Ce presupune reconstrucţia sânului?
Există doua metode care presupun:
1. Crearea noului sân prin metode aloplastice , utilizând implantul mamar şi expanderul .
2. reconstrucţia cu implant mamar şi cu lambou, utilizând ţesutul propriu al pacientei, în cazul în care femeile au fost supuse la radioterapie.
În multe situaţii la femeile trecute de 40 de ani, în cazul în care femeile au alăptat, reconstrucţia presupune simetrizarea sânilor. Sânul sănătos trebuie supus procedurii de simetrizare. Prin această procedură , sânul sănătos trebuie adus la noile dimensiuni ale sânului nou.
Este decontată de CNAS simetrizarea sânului?
Din nefericire, programul de reconstrucţie a sânului a fost gândit incomplet. Sunt decontate implantul şi expanderul, nefiind decontate procedurile de simentrizare,sau procedura de creare a mamelonului.
Nu sunt decontate alte consumabile: plasa sau bustiera. Aceasta constituie o problemă importantă, deoarece femeile nu îşi pot vedea visul împlinit decât parţial, sânul sănătos rămânând în aceeaşi parametri. Este o situaţie absurdă, pentru că nu cream o monstruozitate.
Este necesar ca cei responsabili de acest fapt, CNAS împreună cu Ministerul Sănătăţii să ajungă la o înţelegere în ceea ce priveşte necesitatea absolută privind includerea în programul naţional a acestor proceduri.
Există şi în România femei extrem de “dependente” de operaţii estetice, fără de care ar intra în depresie? Cum vedeţi viitorul chirurgiei estetice în România? Suntem aliniaţi la dotările marilor centre de chirurgie estetică din Beverly Hills, Londra, Paris sau Brazilia de pildă?
Desigur în România presa subliniază cazurile ieşite din comun, vedete sau persoane care doresc să ajungă vedete. Însa cu siguranţă, marea majoritate nu este obsedată de a-şi face operaţii estetice în exces. Femeile se rezumă la 1-2 operaţii estetice.
În cazul pacienţilor care au suferit operaţia de gastric sleeve, unde este necesar bodylifting, sunt necesare 3 intervenţii cu viza estetică.
În ceea ce priveşte numărul, nivelul şi dotarea centrelor de chirurgie estetică, am lucrat în mai multe clinici, există şi la noi mai multe comparabile cu cele din străinătate, pot spune aceasta pentru că am lucrat în Marea Britanie.
Unele clinici de la noi sunt comparabile întradevăr ca dotare cu ce am văzut în Marea Britanie în clinici private. Acolo clinicile private nu se pot compara totuşi ca nivel de dotare cu un spital finanţat de statul britanic . În cazul unor clinici uniprofil de aici de Chirurgie estetică lucrurile sunt mai complicate. Un chirurg estetician care se respectă trebuie să se ocupe şi de urmărirea postoperatorie a pacienţilor în condiţii de maximă siguranţă.
Vorbind din experienţa personală, mărturisesc că eu am avut norocul în carieră să întâlnesc un loc unde să mă simt împlinită, unde să-mi fac meseria la cel mai înalt nivel. Este o reala bucurie profesională să operez la Spitalul Ponderas.
Recomandaţi femeilor trecute de o anumită vârstă să facă o vizită la chirurgul estetician? Acolo se pot decide dacă au nevoie de mai mult de o injecţie cu botox sau cu silicon.
După vârsta de 50 de ani chipul femeilor suferă schimbări radicale, care adesea trebuie corectate. Fumatul, stresul, apariţia menopauzei îşi pun amprenta asupra chipului femeii. Este drept ca o parte din lucruri se pot corecta cu metode nechirugicale, dar când faţa îmbătrâneşte excesiv, când apare excesul tegumentar sunt necesare intervenţii chirurgicale.
Cea mai simplă şi spectaculoasă intervenţie pe care şi-o poate face o femeie este blefaroplastia (întinerirea pleoapelor). Rezultatele sunt spectaculoase, timpul s edă înapoi cu 10 ani, iar intervenţia este uşoară şi recuperarea rapidă.
În ceea ce priveşte liftingul facial, recuperarea este un pic mai lentă faţă de prima operaţie, este o operaţie pe care o recomand , şi cel mai adesea din spusele femeilor. Acestea mi-au mărturisit că nu se mai pot privi în oglindă. Atunci luăm decizia unui lifting facial, un lifting moderat care să nu aibă repercusiuni majore, care va înbunătăţi imaginea de sine a pacientei.
De ce ar rămâne un chirurg estetician în România?
Este adevărat că în România piaţa de chirurgi esteticieni este destul de suprasaturată, au apărut generaţii tinere de medici , dar pe de altă parte raportarea se face la o populaţie în scădere şi o populaţie de vârsta a IIIa cu venituri scăzute şi cu alte probleme de sănătate.
Totuşi un tânăr medic chirurg plastician este motivat să rămână în ţara lui pentru că România este o ţară emergentă, se va dezvolta, şi odată cu creşterea nivelului de trai va creşte şi adresabilitatea către aceste intervenţii.
