Bolile determinate de diferiţi paraziţi ocupă un loc important în patologia întâlnită la copiii preşcolari şi şcolari, explicându-se astfel atenţia deosebită acordată măsurilor de prevenire şi combatere a acestora.
Cele mai frecvente boli parazitare întâlnite la copii sunt:
• Giardioza (determinată de Giardia lamblia)
• Ascaridioza (determinată de Ascaris lumbricoides)
• Oxiuroza (determinată de Enterobius vermicularis), la care se mai adaugă, dar cu o incidenţă mult mai scăzută, şi alte parazitoze: toxoplasmoza, trichocefaloza, toxocaroza, himenolepidoza, hidadidoza, teniaza, etc.
Manifestările clinice din parazitoze sunt variabile, unele dintre ele trecând neobservate, după cum, în alte cazuri simptomatologia poate fi destul de intensă.
În general tabloul clinic cuprinde:
• tulburări digestive: dureri abdominale, inapetenţa (lipsa apetitului), greţuri, vărsături, balonări, intoleranţa faţă de unele alimente, tulburări de tranzit intestinal (diaree sau mai rar constipaţie)
• tulburări toxico-alergice: bronşite, agravarea crizelor de astm bronşic, urticarie, prurit anal şi nazal
• manifestări neuropsihice: iritabilitate, cefalee, ameţeli, scăderea performanţelor şcolare şi a atenţiei
• manifestări hematologice: eozinofilie (creşterea eozinofilelor în sângele periferic în perioada de migrare a parazitului, în special în ascaridioza)
• alterarea stării generale: astenie, scădere ponderală.
Răspândirea paraziţilor se realizează prin chisturi (giardia) sau ouă (ascaris) care, odată eliminate prin materiile fecale, ajung în mediul exterior (sol, fructe, legume, alimente neprotejate, etc.)
Omul se poate infesta prin intermediul mâinilor nespălate, a alimentelor contaminate sau de la alte persoane (în colectivităţi şi de la membrii aceleiaşi familii), fiind posibilă şi autoinfestarea (oxiuroza).
Diagnosticul parazitozelor se realizează de obicei prin examenul coproparazitologic, atunci când paraziţii adulţi, fragmente ale acestora (proglote), ouăle sau chisturile lor sunt eliminate spontan în scaun. Pentru excluderea unei parazitoze se cer minimum 3 examinări negative consecutive ale scaunului, la interval de 7-10 zile între determinări. Această repetare a examenului coproparazitologic este necesară din următoarele considerente:
• existenţa unui timp de latenţă între momentul infectării şi momentul în care acesta începe să elimine ouă, chisturi sau proglote
• eliminarea inconstantă în materiile fecale, a parazitului funcţie de ciclul său biologic
Există paraziţi care nu elimină ouă sau chisturi în materiile fecale (toxoplasma, trichinela, toxocara, etc.) sau apariţia de ouă în materiile fecale se face accidental. În aceasta situaţie, se recomandă identificarea antigenelor parazitare sau/şi a anticorpilor antiparazitari prin metode imunoenzimatice, cu sensibilitate şi specificitate foarte ridicate.
În cazul oxiurozei, manifestată prin prurit anal şi perianal, se recomandă efectuarea amprentei anale luată pe bandă adezivă urmată de examenul microscopic.
Tratamentul bolilor parazitare revine exclusiv medicului, deoarece majoritatea medicamentelor sunt hepatotoxice (în diferite grade) iar folosirea lor în scop profilactic sau în tratamente repetate fără avizul medicului este total contraindicată.
Pentru prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor pe care le dau paraziţii vor trebui respectate de către părinţi, dascăli, personal medical, atât a măsurilor de igienă individuală cât şi colectivă.
Având în vedere influenţa cu totul nefavorabilă pe care o exercită bolile parazitare asupra dezvoltării fizice şi intelectuale a copiilor, o importanţă deosebită o au măsurile de combatere şi prevenire în unităţile frecventate de copii:
♦ Folosirea de oliţe individuale şi dezinfecţia regulată a acestora şi a toaletelor
♦ Măsuri generale de igienă: curăţenie, ventilaţia încăperilor, îndepărtarea zilnică a prafului de pe pardoseli şi mobilier
♦ Dezinsecţie eficientă (diferite insecte au rol în vehicularea formelor infecţioase ale unor paraziţi)
♦ Transportul, păstrarea şi preparea alimentelor de către personal controlat medical periodic şi în condiţii de strictă igienă
♦ Spălarea fructelor şi zarzavaturilor (pe care se pot depune paraziţi, chisturi, ouă)
♦ Lenjeria de pat şi de corp a copiilor va fi spălată prin fierbere şi călcată
♦ Deoarece parazitozele digestive sunt considerate ca fiind bolile „mâinilor murdare”, trebuiesc depuse toate eforturile pentru însuşirea de către copii a unor deprinderi corecte de igienă: spălatul pe mâini înainte de masă, tăierea regulată a unghiilor, etc.
♦ În combaterea parazitozelor din mediul rural, importante sunt igienizarea şi amplasarea corectă a latrinelor
♦ Diagnosticarea celor parazitaţi şi tratarea corectă a tuturor persoanelor infectate, simptomatice sau nu
♦ Creşterea rezistenţei generale a copiilor printr-un regim raţional de viaţă şi de alimentaţie
