Bolile diareice acute reprezintă o cauză importantă de morbiditate pe timpul sezonului cald; toxiinfecţiile alimentare, rotavirozele, diareea călătorului sunt mai frecvente în perioada concediilor şi vacanţelor de vară.
De multe ori, dieta şi rehidratarea nu sunt suficiente pentru controlul episodului diareic, produsele vegetale bogate în taninuri şi poliholozide fiind necesare restabilirii echilibrului funcţional intestinal. Medicina ayurvedică, origiară dintr-un spaţiu în care boala diareică este endemică, pune la dispoziţie o gamă largă de plante antidiareice cu acţiune protectoare asupra mucoasei digestive, antisecretoare, demulcentă, antiinflamatoare. Aceste plante sunt utilizate şi în diareea cronică, gastroenterite alergice, sindromul de colon iritabil, ca adjuvant în tratamentul bolilor inflamatorii intestinale.
Produsul „Diarex” al companiei Himalaya combate eficient diareea acută şi cronică datorită formulei complexe şi echilibrate de plante pe care o deţine.
De la Hollarhena antidysenterica, familia Apocynaceae, cunoscută ca kurchi, se folosesc în medicina ayurvedică seminţele şi scoarţa ca astringente în tratamentul dizenteriei şi altor boli diareice.
Planta conţine peste 30 alcaloizi sterolici (principalul alcaloid este conesina, în cantităţi mai mici norconesina, conesimina, kurchimina, kurchina etc.) ce au dovedit activitate antibacteriană împotriva enteropatogenilor (E. coli, Salmonella typhi, Stafilococ auriu), activitate antiparazitară împotriva unor protozoare (Entamoeba histolytica, Trypanosoma evansi, Giardia lamblia)*2. Efectul antidiareic al extractelor de scoarţă de H. antidysenterica este complex: inhibarea aderenţei bacteriene la mucoasa intestinală *1., acţiune antiinflamatoare la nivel intestinal dovedită in vivo *2.
Aegle marmelos, familia Rutaceae, cunoscut ca bael (foto), un arbore sacru pentru hinduşi, originar din nordul Indiei, larg răspândit în sudul Asiei şi Indochina, este larg utilizat atât în alimentaţie cât şi în medicina tradiţională indiană proprietăţile sale fiind descrise în literatura vedică de acum 3500 de ani. Se utilizează frunzele, fructele, tulpina şi rădăcina ce conţin alcaloizi, terpenoide (acid ursolic), saponine, cumarine (marmesina şi marmina izolate din scoarţă), flavonozide (rutin, quercetina), taninuri, chinone. Fructul imatur bogat în mucilagii, pectină şi cumarine este un reputat remediu antidiareic cu proprietăţi astringente, demulcente, antipiretice, antiinflamatoare, antioxidante, miorelaxante pe musculatura netedă (marmina)3*. Se utilizează atât în formele acute infecţioase determinate de enteropatogeni, protozoare şi virusuri cât şi în episoadele diareice din sindromul intestinului iritabil şi bolile inflamatorii intestinale. Deşi nu are acţiune antibacteriană de tip antibiotic, bael acţionează prin alte mecanisme: reduce aderenţa bacteriană la epiteliul intestinal, inhibă colonizarea acestuia cu germeni enteropatogeni şi producţia de enterotoxine, inhibă motilitatea intestinală, are acţiune antispastică şi antisecretoare. În plus are acţiune virulicidă şi paraziticidă pe culturi celulare infectate cu Rotavirus respectiv Giardia lamblia4* 5*.
Studiile de toxicitate acută şi cronică au confirmat lipsa efectelor adverse, remediul fiind recomandat şi la copil.
Cyperus rotundus, familia Cyperaceae, cunoscută ca musta sau motha (hindi) este o plantă erbacee larg răspândită pe continentul asiatic, de la care se utilizezază rădăcinile tuberoase şi rizomii pentru tratamentul tulburărilor digestive şi al bolilor inflamatorii. Principalii compuşi chimici: ulei volatil, triterpene, polifenoli, alcaloizi, flavonoizi, taninuri. Studii in vivo au confirmat acţiunile antiinflamatoare, analgezică, antipiretică, sedativă, antifungică, protectoare asupra mucoasei gastrice şi intestinale. Are acţiune lamblicidă, reduce aderenţa şi invazivitatea bacteriană (E. coli enteropatogen şi Shigella flexneri), reduce producţia de enterotoxine. In vitro, are acţiune bacteriostatică pe Salmonella enteritidis, Staphilococcus aureus şi Enterococcus faecalis 6*.
Tinospora cordifolia, familia Menispermaceae, este o plantă căţărătoare răspândită în sudul Asiei şi cultivată ornamental de la care se folosesc tulpinile, rădăcinile şi frunzele. Este cunoscută în medicina tradiţională indiană ca Amrita sau Guduchi, fiind utilizată mai ales în boli infecţioase febrile, dizenterie, diaree cronică, artrite. Bogată în terpenoizi (tinosporide, diterpene, sesquiterpene, glicozide sterolice), alcaloizi (tinosporina, magnoflorina, berberina, colina), lignani, steroizi (betasitosterol,octacosanol), arabinogalactan, acizi organici, planta a dovedit in vitro şi in vivo acţiune antiinflamatoare, imunomodulatoare, citoprotectoare, antiinfecţioasă.7*
Fructul de Punica granatum, familia Punicaceae, cunoscută ca Dadima (rodia), este prezentă în formulele antidiareice tradiţionale indiene, efectul benefic al taninurilor fiind confirmat de studii in vitro.8* şi in vivo 9*.
Bibliografie
Singh KP. Clinical studies on amoebiasis and giardiasis evaluating the efficacy of kutaja (Holarrhena antidysenterica) in Entamoeba histolytica cyst passers. Anc Sci Life1986 Apr;5(4):228-31.
A. A.Hasamnis, S. Sinha, . P.S.Worlikar: A study to evaluate the efficacy of Holarrhena antidysenterica in acute experimental colitis in albino rats. The Internet Journal of Pharmacology. 2010 Volume 8 Number 1.
Sharma BR, Rattan RK, Sharma P: Marmelosin, an alkaloid and other compounds of unripe fruits of Aegle marmelos. Phytochem 1981, 20:2606-2607.
S Brijesh1, Studies on the antidiarrhoeal activity of Aegle marmelos unripe fruit: Validating its traditional usage BMC Complementary and Alternative Medicine 2009, 9:47 doi:10.1186/1472-6882-9-47
Dhuley JN: Investigation on the gastroprotective and antidiarrhoeal properties of Aegle marmelos unripe fruit extract. Hind Antibiot Bull 2003, 45-46:41-46.
Daswani PG, Birdi TJ, Antia NH: Study of the action of Cyperus rotundus root decoction on the adherence and enterotoxin production of diarrhoeagenic Escherichia coli. Indian J Pharmacol 2001, 33:116-117.
Singla A . Review Of Biological Activities Of „ Tinospora Cordifolia „ . Pharmaceutical Sciences 2010;1(9):113
Miranda D et al, In vitro action of Dadima (Punica granatum Linn.) against microorganisms involved in human gastrointestinal infections isolation and identification of tannins. Journal of Research in Ayurveda and Siddha 1993, 14:154-164.
Prashant B.et al. Evaluation of antidiarrhoeal potential of Punica granatumL. (Puniacaceae) in Ayurvedic formulation, Journal of Chemical and Pharmaceutical Research, 2012, 4(3):1489-1492
