Dr. Gheorghe Peltecu
Cancerul colului uterin reprezintă în continuare o problemă de sănătate publică mondială, fiind una dintre principalele afecțiuni responsabile de decesul prematur în rândul femeilor, ocupând locul 4 printre neoplaziile ce afectează pacientele de sex feminin. Global, statisticile au arătat o incidență de peste 600.000 de cazuri și peste 340.000 de decese în anul 2020; aproximativ 90% dintre acestea întâlnindu-se în țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare.
În România, cancerul cervical afectează anual peste 4000 de femei, cu o rată a mortalității ce depășește de 4 ori media europeană.
În 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a elaborat o strategie globală de eliminare a cancerului de col uterin prin: vaccinarea a până la 90% din fetele cu vârsta sub 15 ani, efectuarea testelor de screening pe aproximativ 70% dintre femei de 2 ori în intervalul de vârstă 35-45 ani și tratarea a peste 90% din femeile depistate în urma screeningului cu leziuni preinvazive. Toate aceste măsuri vor duce la o scădere cu 30% a mortalitații cauzate de cancerul colului uterin.
Este de la sine înțeles că Romania are nevoie numaidecât de implementarea unui program național de screening al cancerului de col uterin și de elaborarea unei strategii riguroase în ceea ce privește măsurile de prevenție primară, secundară și terțiară. Prevenția primară se referă la vaccinarea populației de sex feminin și educarea populației cu privire la factorii de risc și comportamentul sexual la risc; prevenția secundară include testele de screening ale leziunilor precanceroase și măsurile terapeutice aplicate în aceste cazuri; prevenția terțiară se referă la tratarea cancerelor invazive în stadii incipiente, scăzând astfel mortalitatea și crescând supraviețuirea și calitatea vietii.
Citologia cervicală – de actualitate?
De-a lungul ultimelor decenii, identificarea leziunilor precanceroase de la nivelul colului uterin a fost și este posibilă prin efectuarea examenului citologic cervico-vaginal sau testul Babeș-Papanicolau. Ulterior, testul Babeș-Papanicolau convențional a fost înlocuit de cel în mediu lichid, care presupune introducerea probei după prelevare într-un mediu special. Avantajele citologiei în mediu lichid sunt, printre altele: permite analiza doar a celulelor epiteliale, eliminând celulele inflamatorii, hematice sau reziduurile, facilitând astfel interpretarea mai corectă a rezultatelor de către anatomopatologi, precum și scăderea numărului probelor considerate nesatisfăcătoare de către testul convențional.
Luând în considerare faptul că infecția HPV este principala cauză a apariției cancerului cervical, înlocuirea examenului citologic cu genotiparea HPV pentru screeningul leziunilor precursoare neoplaziei este salutară. Studiile arată o sensibilitate mai mare și o valoare predictivă negativă mai mare a genotipării HPV față de citologia convențională, fiind cu până la 60-70% mai eficient în depistarea leziunilor preinvazive în rândul femeilor cu vârste de peste 30 ani. De asemenea, un alt aspect care pledează în favoarea testării ADN-ului HPV este tehnica interpretării rezultatului: aceste teste sunt prelucrate și interpretate într-o manieră automată, excluzând astfel subiectivismul factorului uman (anatomopatologul).
În ceea ce privește cost-eficiența, deși costurile genotipării le depașesc pe cele ale examenelor citologice, detecția tulpinilor HPV compensează prin eficacitate și prin creșterea intervalului de timp dintre testări – 5 ani versus 3 ani în cazul screeningului prin examen Papanicolau.
În peste 95% din cazuri, neoplasmul colului uterin este cauzat de infecția persistentă cu virusul HPV. Evoluția infecției cu virusul papilloma uman poate fi către eliminarea agentului patogen sau, în cazul infecțiilor persistente, către leziuni preinvazive și ulterior către leziuni invazive, proces care poate dura între 10 și 20 ani. În prezent, cancerul cervical este o patologie ce poate fi prevenită prin identificarea și tratarea în timp util a leziunilor preinvazive.
Mai multe studii au arătat eficacitatea și superioritatea testării HPV în screeningul primar al leziunilor precanceroase comparativ cu examenul citologic, astfel că mai multe state precum SUA, Australia, Noua Zeelandă, Turcia și câteva țări din Europa de Vest au adoptat deja aceste măsuri în programele de screening. Un alt avantaj major al testării HPV este reprezentat de oportunitatea de autorecoltare, mai exact pacientele au posibilitatea de a-și recolta ele însele proba, fapt ce încurajează participarea în programele de screening.
